Monedă și credit - sistemul monetar în România

Intr-o perioada când populatia tarii era în mare parte analfabeta, se pretuia mult stiinta de carte, de unde si proverbul care a ramas de atunci "ai carte, ai parte". Analfabetismul de masa a trecut în istorie. Acum în economia contemporana de piata, se poate parafraza, fara a gresi prea mult: "ai bani, ai parte", puterea banului rezolvând toate problemele. Iar în constiinta multora dintre semenii nostri scopul existentei a devenit goana dupa bani, dobândirea lor, cu orice mijloace, permise si nepermise, morale si imorale.

Deosebirea dintre societatea actuala si cele de dinainte consta în faptul ca atunci doar o minoritate întelegea importanta si puterea banilor, întemeindu-si pe ei privilegii sociale; marea majoritate a populatiei traia la sate în economia naturala, pretuind în primul rând bunurile materiale si valoarea lor de utilizare, nu cea baneasca.

Astazi febra dobândirii banilor, ca instrument magic care deschide toate usile, care cumpara si vinde orice, de la bunuri de consum la cele imobiliare, de la placeri pâna la constiinte, dreptate, putere, a cuprins întreaga comunitate. Pentru ca, în adevar, toate bunurile materiale si cele mai multe din cele spirituale au devenit marfuri, se exprima si se masoara în valori banesti, în preturi; societatea contemporana este o societate mercantila, în care domneste interesul banesc si în care ramâne tot mai putin loc valorilor morale de neprecupetit în arginti, în detrimentul marilor virtuti umane formate cu imense sacrificii de-a lungul mileniilor

SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI CIRCULATIEI MONETARE PE TERITORIUL ROMANESC PANA LA INFIINTAREA SISTEMULUI MONETAR NATIONAL

Baterea de moneda pe teritoriul actualei Românii incepe in coloniile antice grecesti de la Marea Neagra, asezari ce desfasurau o foarte fructuasa activitate comerciala. Intr-adevar, in secolul IV i.Chr, la Histria, Calatis, Tomis si Dyonisopolis, existau ateliere monetare unde se bateau stateri de aur (mai rar), tetradrahme si drahme din argint si subdiviziuni de bronz ale drahmei. Dupa ce au cucerit provincia, in 71 i.Chr., romanii au interzis baterea monedelor din metal pretios, dar au permis continuarea fabricarii pieselor din bronz. Activitatea atelierelor monetare grecesti de la tarmul Pontului Euxin a incetat definitiv in jurul anului 245 a.D.

Monedele fabricate in coloniile de la Marea Neagra au avut doar o circulatie locala. In restul Daciei erau preferate monedele macedonene ale lui Filip al II-lea si ale urmasilor sai, sau, dupa cucerirea Macedoniei de catre romani, dinarii republicani.

In jurul anului 280 i.Chr, apar in circulatie monede din argint batute de catre daci in propriile lor ateliere. Imitind ca desen pe cele macedonene sau romane, monedele dacilor respectau greutatea monetara a originalelor pe care le imitau. Asa se explica faptul ca, desi nu erau prea reusite din punct de vedere artistic, monedele dacilor circulau in paralel cu monedele grecesti sau romane pe care le copiau.

Cucerirea Daciei de catre romani in 106 a.D. a pus capat activitatii atelierelor monetare ale dacilor. Comertul zonei, devenita provincie romana, a fost acaparat de monedele imperiale, a caror circulatie a continuat dupa retragerea aureliana din 271 a.D. pina la caderea Romei in 476 a.D.

La scurta vreme dupa intemeierea principatelor Moldovei si Valahiei, apar in aceste provincii primele monetarii.

In Tara romaneasca, Vlaicu Voda (1364 - 1377) a batut incepind cu 1365 ducati de argint similari cu grosii bulgaresti si sirbesti si cu ducatii bizantini, precum si dinari si bani tot din argint, dupa sistemul unguresc. Acestea sunt practic primele primele monede fabricate de catre români.

Dubla orientare in politica monetara, ca si legendele in slavona si latina de pe monede, se explica prin legaturile comerciale pe care Valahia le avea atit cu Serbia si Bulgaria, state aflate in ultimii ani ai independentei lor politice dinainte de cucerirea otomana, cit si cu regatul maghiar.

De altfel sub Dan I (1383 - 1388) sistemul ponderal al ducatilor dispare iar dinarii sunt redenumiti ducati munteni.

Pina la jumatatea secolului XV moneda valaha a urmat tendinta de devalorizare a celei unguresti. Vladislav al II-lea (1447 - 1456) corecteaza sistemul ponderal adaptindu-l dupa cel al asprilor turcesti din vremea lui Murad al II-lea (1421 - 1451) si emite ducati din argint.