Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice

1. Introducere

La nivelul Uniunii Europene, din cauza presiunilor crescande asupra resurselor de apa sau promovat instrumente legislative pentru protectia si managementul durabil al acestora. Dintre acestea, cel mai important este reprezentat de Directiva Cadru 2000/60/EC, care defineste apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat si conservat ca atare. Aceasta directiva asigura cadrul necesar gospodaririi durabile a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativa si calitativa a apelor si ecosisteme sanatoase, avand ca scop atingerea „starii bune’ a apelor pana in anul 2015.

Atingerea „starii bune” a apelor implica asigurarea acelorasi conditii de viata din punct de vedere al mediului acvatic pentru toti locuitorii Europei. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru, reglementat prin Articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management al bazinului / districtului hidrografic care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste obiectivele tinta pe o perioada de 6 ani si propune masuri pentru atingerea „starii bune” a apelor.

In conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC, statele Dunarene, printre care si Romania, trebuie sa contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii.

In acest scop, statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din doua parti:

Partea A: Planul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontiera si se refera la:

- cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2

- lacurile cu suprafete > 100 km2

- principalele canale

- acvifere transfrontiera cu suprafata > 4000 km2

- Dunarea, delta si apele costiere.

Partea B: Planurile nationale de management ale tarilor dunarene.

Partea A a Planului de Management a Districtului Hidrografic al Dunarii (PMDHD) – Raport 2004 fost elaborat de ICPDR, pe baza contributiilor nationale, si aprobat de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care a avut loc la Viena pe 13.12.2004.

In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004, Planul National de Management a apelor din Romania este format din 11 Planuri de Management Bazinale. Autoritatile competente pentru elaborarea Planurilor de Management, conform Legii Apelor 310/2004, sunt Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Administratia Nationala “Apele Romane”. In acest scop, la nivelul Administratiei Nationale “Apele Romane” a fost creata Directia de Planuri de Management si Amenjarea Bazinelor Hidrografice iar la nivelul Directiilor de Ape, s-au creat colective de Scheme Directoare de Management si Amenajare a Bazinelor Hidrografice (SDMABH).

De asemenea, la nivelul fiecarui bazin hidrografic, in conformitate cu Legea Apelor 107/1996 si cu HG nr. 1212 din 29 noiembrie 2000, s-au înfiintat Comitetele de Bazin care avizeaza Schemele Directoare.

Raportul National 2004 al Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice raspunde obligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a bazinelor hidrografice. De asemenea, se furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentru implementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progresele legate de Articolul 14 privind informarea si consultarea publicului.

Aceasta analiza are scopul de a evalua starea apelor de suprafata si subterane si de a identifica corpurile de apa “la risc”, respectiv corpurile care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. In continuare, utilizand rezultatele analizei din Raportul National 2004, reteaua de monitoring va deveni operationala (01.01.2007) si se vor propune programe de masuri (22.03.2009) pentru atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015.

Raportul National 2004 elaborat de specialistii Directiei Planuri de Management si Amenajare a Bazinelor Hidrografice din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane reprezinta o sinteza a Rapoartelor 2004 ale Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice din Romania.

Datele si informatiile care au stat la baza elaborarii Raportului 2004 sunt in general date din anul 2002 cu exceptia capitolului de analiza economica, pentru care s-au utilizat date din perioada 2000-2003. Pentru analiza evolutiei in timp a unor parametrii caracteristici s-au utilizat date pe o perioada mai indelungata. Aceste date au foast furnizate in principal de Directiile de Ape, utilizatorii de apa,

Directiile Judetene de Agricultura, Filialele ROMSILVA, autoritatile locale si judetene, Agentiile de Protectia Mediului, Administratiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul National de Statistica, Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii si Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore

Antipa”, Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului.

2. Prezentarea generala a bazinelor hidrografice

Romania are o suprafata de 237.391 km2 si o populatie de 21.794.793 locuitori si se afla in proportie de 97,4% in bazinul Dunarii, ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia. Fluviul Dunarea, a carui parcurs pe teritoriul României este de 37,7% din lungimea sa, este colectorul si emisarul catre Marea Neagra a tuturor evacuarilor din tarile riverane din amonte, afectând calitatea apelor Deltei Dunarii, dar si zona costiera a Marii Negre.

Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti, 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii. Climatul este temperat continental, temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati.

România dispune de o retea hidrografica cu o lungime de 78.905 km. Resursele de apa din râurile interioare sunt de 40 miliarde m3, ceea ce reprezinta 20% din resursele de apa ale fluviului Dunarea.