Parteneriate și Comunicare în Rețea

În sens larg, prin comunicare (comunico – a uni, a împărtăşi) înţelegem schimbul de mesaje între două sau mai multe persoane, din cadrul unei organizaţii, în vederea realizării obiectivelor.

Poate apărea frecvent întrebarea „ De ce comunicăm? ”. Răspunsul este unul amplu, iar motivele diverse: pentru a transmite sau a obţine informaţii; pentru a stabili şi menţine relaţii; pentru a raspunde nevoilor noastre dar şi a celor din jur de exprimare intelectuală şi emoţională; pentru a trasa sarcini, a anunţa scopuri şi obiective; pentru a cere sau pentru a oferi; pentru înţelegere, comunicare şi eficienţă în activităţile desfaşurate etc.

Existenţa oricărei societăţi se bazează pe comunicare şi pe interacţiunea dintre indivizi. În funcţie de valenţele, (caracteristici) calitative dominante societatea poate fi denumită: knowledge society (societatea cunoaşterii), information society (societatea informaţiei), learning society (societatea învăţării) şi network society (societatea bazată pe cooperare şi comunicare). Calitatea de bază din fiecare caracteristică este reprezentată de comunicare şi relaţionare, astfel :

Parteneriate  Comunicare  Reţele

au la bază normele morale şi sociale al dezvoltării diferitelor tipuri de parteneriate şi comunicare în reţea.

Relaţionarea şi comunicare dintre indivizii unei societăţi dezvoltă parteneriate, iar cele existente la diferite niveluri şi intensităţi formează reţele.

Reţelele devin surse de informaţie şi cunoaştere pentru: scimbul eficient de idei sau crearea unei viziuni de ansamblu asupra unei situaţii, identificarea problemei şi aflarea unei rezolvări, creşterea nivelului de cunoaştere a membrilor, creşterea motivaţiei în vederea implicării şi învăţării, dezvoltarea simţului de comunitate prin ajutarea altor membri să înveţe, dezvoltarea unor cunoştinţe şi abilităţi în diferite domenii etc.

Activitatea în reţea. Individul – rol activ în reţea

Individul stă la baza structurii unei reţele, în relaţionare cu alţi indivizi, dezvoltă parteneriate care compun reţele şi sunt parte integrantă a societăţii. Astfel parteneriatele reunesc indivizii din organizaţii publice şi private, din instituţii educaţionale şi reprezentanţi ai sindicatelor ce acţionează în benificiul comun al membrilor (Mitsos, 1994). Parteneriatele şi reţelele presupun existenţa unui grup de persoane interesate de identificarea nevoilor, aflarea soluţiilor şi progresul individual, dezvoltare socială, integrare, comunicare şi schimb de experienţe, precum şi cunoaştere

Lucrul în reţea are urmădoarele avantaje: capacitatea membrilor de a coopera, de a se adapta şi integra, o mai bună relaţionare de ordin social şi colegial între membrii reţelei, un proces de învăţare colectivă (informare, sfătuire, consiliere, critică constructivă, implicare, progres, împărtăşirea experienţelor etc. ) muncă de grup în vederea împlinirii unui scop comun şi relaţionare, incredere (respect de sine, respectul celor din jur şi prestigiu) reciprocitate şi comunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare şi inovaţie), transparenţă (accesibilitate şi corectitudine).

Lucrul în reţea implică şi dezavantaje, precum: reţeaua înseamnă includere dar şi excludere, putând aparea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup).

Rolurile pe care membrul sau partenerul unei reţele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel individul poate avea următoarele roluri:

• De a stimula şi modera dezbaterile, folosind diferite abordări, în vederea respectării nevoilor şi cerinţelor fiecărui participant;

• De a încuraja libera exprimare

• De a dovedi capacitatea de retragere la momentul oportun

• De a tinde spre sentimente de respect şi încredere pentru o bună relaţionare în cadrul reţelei.

• De a asigura progresul prin provocarea de interacţiuni între membrii reţelei.

• De a identifica şi valorifica calitatea informaţiilor şi cunoştinţelor.

• De a eficientiza resursele umane, financiare, materiale şi de timp.

• De a capta interesul fiecărui membru în dezvoltarea activităţii în reţea.

• De a disemina succesele reţelei

• De a recunoaşte aportul meritoriu al fiecărui membru

• De a rezolva empatic problemele ce se pot ivi în cadrul reţelei.