Potențialul turistic în zona Râușor, Hunedoara

Introducere

Turismul se adreseaza populatiei de diferite varste, profesii si conditii sociale, fiind o activitate specific umana. Pentru a practica turismul, populatia trebuie sa atinga anumiti parametri (standarde) sociale si economice. Turismul are puncte de tangenta cu : geografia, geologia, istoria, biologia, economia, psihologia,

Consider că România dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistica, recunoscute pe plan mondial

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice este o componenta de baza şi relativ constanta a ofertei turistice, care determina sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblu ţării sau la nivel regional şi local. Dezvoltarea economica şi sociala a României are implicaţii mari şi asupra activităţii de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale (cai de comunicaţie şi mijloace de transport) dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consum şi a produselor agroalimentare etc., cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje şi lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrări de arta inginereasca, palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistica. Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în România permit extinderea şi diversificarea relaţiilor externe pe plan economic (mai ales în condiţiile economiei de piaţa) tehnico-ştiinţific, cultural etc. marin de interesul cetăţenilor străini de a ne vizita ţara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turişti .

Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă elementul fundamental în crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Potenţialul natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural, ca atracţii turistice şi resurse potenţiale (relieful, potenţialul speologic, reţeaua hidrografica, clima etc.).

Asezare geografica:

Judetul Hunedoara, Comuna Rau de Mori, zona de interes turistic sau zona de agrement Rausor.

Comuna Rau de Mori, este una din cele mai intinse comune din tara, ocupand o suprafata de 38.612 Ha, cu o suprafata totala de teren intravilan de 430 Ha. Populatia comunei este de 3352 persoane, cu un numar de 1070 gospoderii si 1320 locuinte. Comuna Rau de Mori este situata intr-o zona montana situata la o altitudine de 1000 m in Muntii Retezat, cu un procent de numai 1,11% teren intravilan, cu zone unde se poate practica mai mult cresterea animalelor decat cultivarea pamantului si cu zone turistice remarcabile, cum sunt: Parcul National Retezat, Cetatea si manastirea Colt, vecinatatea cu Sarmizegetuza, Densus, Prislop, Barajul de la Gura Vaii, ar trebui sa aibă un turism dezvoltat care sa compenseze lipsa altor ocupatii agricole care sa reduca gradul de saracie al comunei.

Rausorul este o asezare care a luat fiinta o data cu constructia hidrocentralei de la Gura Vaii si a celor 3 microhidrocentrale de pe raul Strei, la inceput ca tabara muncitoreasca, mai apoi o zona de atractie pentru case de vacanta, iar in ultimii ani o zona de interes turistic pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului rural si montan. Rausorul este situat pe Raul Rausor, la confluenta cu Raul Barbat la iesirea acestuia din Parcul National Retezat.

Potentialul natural si socio-economic

În urma execuţiei reţelei de microhidrocentrale, tot perimetrul din zonă a fost dotat cu o reţea rutieră modernă, betonată, care măreşte la patru căile de mişcare pe direcţia sud-vest (Râu de Mori - Caransebeş). Unul este DN 68 (Haţeg-Caransebeş). Dintre acestea patru, două au ca punct obligatoriu de trecere comună Râu de Mori. Pe lângă aceste căi, s-au executat poduri care înlesnesc relaţia de circulaţie crucişă, scurtând şi mai mult distanţele. Pe relaţia sud-est (Petroşani), funcţionează o singură şosea (DN 66), din care se despart pe toate văile afluente Streiului, spre sud, mici trasee, în majoritate asfaltate.

Capacitatea de cazare a turiştilor zonei se bazează încă primordial pe fostele dotări anterioare anului 1989, dotări al căror regim juridic nu s-a modificat. Acestea sunt în număr de trei: Haţeg (Han Bucura - 50 locuri declarate), Sarmizegetusa (Motel - 50 locuri declarate), Sântămăria Orlea (Castelul Kendeffy - 46 locuri declarate) (excludem, ca de fiecare dată, Petroşaniul, aflat prea departe). Succesiunea indică gradul de confort, numărul locurilor şi valoarea lor în ordine crescătoare. Alte mici dotări private, cu spaţii de cazare au apărut în oraşul Haţeg. La acestea s-ar putea socoti oferta turistică a cabanelor aflate în Munţii Retezat. Principalele cabane pe care le putem numi sunt cele de la Pietrele (1480 m), Baleia (1410 m), Buta (1580 m), Gura Zlata (775 m), Gura Apei (998 m). În urma cu peste 20 de ani, capacitatea maximă a acestor cabane nu trecea de 190 locuri (Pietrele). În timp, dotările nu au crescut, dimpotrivă, au scăzut prin degradare sau accidente (foc, alunecări, distrugeri deliberate). Confortul acestora este cuprins între un număr foarte mic de camere cu câte două paturi şi altele, tip vagon, cu priciuri supraetajate. În nici una nu există apă, curent electric constant şi instalaţii sanitare corespunzătoare.

Procesul de privatizare nu le-a afectat prea mult. Chiar dacă ele au fost preluate în locaţie de gestiune, investiţia este stopată prin inexistenţa mecanismelor juridice de închiriere pe termen lung. Sunt de semnalat şi câteva dotări cabaniere noi. Una funcţionează la Râuşor, în fostele clădiri administrative ale şantierului hidroenergetic, alta la Cârnic, în preajma cabanei Pietrele, într-un fost canton silvic. Dotările acestor cabane sunt doar mai noi, fără să fie însă suficiente ori corespunzătoare.

Pe valea Râuşorului există fâneţe, extinse pe o distanţa de 1,5 km, fâneţe care au fost parcelate şi vândute pentru vile şi cabane de familie. Primăria Râu de Mori susţine că numărul acestora, finalizate ori în construcţie, este de 85. Ele sunt izolate de complexul de monumente istorice de la Suseni-Colţi, prin cheile Râuşorului. Dincolo de fâneţe, către izvoarele râului, au fost semiamenajate, în anii din urmă, pârtii de schii. Ele se numără printre cele mai accesibile dintre toate câte există în munţi. Progresul apariţiei cabanelor personale şi al vilelor de folosinţă colectivă restrânsă este în curs de extindere. Şi aceste dotări, au nevoie, la rândul lor de baze de aprovizionare apropiate care, deocamdată, nu există.

Menţionăm, că o posibilitate a viitorului, folosirea unor conace de secol XVIII-XIX, în vederea creşterii spaţiilor de cazare ori a înfiinţării unor instituţii de alt tip, care au nevoie de spaţiu mediu şi discreţie. Printre ele se numără conacele de la Nalativad, Săcel, Breazova, Densuş,Unirea.

Pentru a spori potenţialul economico-turistic al zonei Râu de Mori, Cosiliul local are prevăzut, în actuala legislatură, introducerea alimentării cu apă şi canalizare la Râu de Mori, Suseni, Ostrovuri şi Brazi, asfaltarea tronsonului Râu de Mori-Suseni şi înfiinţarea unui microspital la centrul comunal.