Baza socială a susținerii partidului - Dalton

In capitolul “Baza sociala a sustinerii partidului” din cartea sa R. Dalton prezinta o analiza a modului in care se voteaza in functie de grupul social din care fac parte votantii. Autorul ne explica ca exista o stransa legatura intre grupul social din care facem parte si modul cum vom vota. Astfel daca am face parte dintr-un sindicat puternic, ni s-ar sugera sa votam un partid cu o ideologie ce contine un program social ce ar fi benefic pentru persoane ca noi. Sau daca am participa la slujbe religioase sau am face parte dintr-o grupare religioasa, putem fi influentati sa votam cu un partid crestin democrat. Chiar daca o persoana nu este membra a unui sindicat sau nu este un membru activ al unui cult faptul ca aceasta stie ce partid este favorizat de catre aceste organizatii o poate influenta sa voteze intr-o anumita directie. Caracteristicele sociale ale unui partid propun o varianta mai usoara de a alege cu ce candidat sau partid sa voteze o persoana, chiar daca nu este o metoda tocmai certa.

Partidele se pot impartii deasemenea si dupa clasa sociala pe care o reprezinta. Traditional erau doua clase sociale proletariatul(muncitorii) si burghezia, detinatorii de capital. Dupa aceasta impartire a cetatenilor existau 2 partide ce ii reprezentau: Partidul socialist sau comunist si Partidul Conservator.

Dar o data cu societatea post-industriala a aparut o noua clasa sociala, noua clasa de mijloc, reprezentata de “salariat”; aceasta clasa nu detine capital dar difera deasemenea si de cei din clasa muncitorilor. Luand aceste lucruri in vedere aceasta clasa nu are o pozitie clara in conflictul traditional de clasa.

O data cu aparitia noii clase sociale a inceput sa se observe tot mai mult lipsa diferentelor dintre oamenii ce sustin partide diferite; o clasa sociala nu mai vota un partid ce il putea reprezenta, iar diferentele mari dintre clase dispar. Luand acestea in vedere multi au incercat sa realizeze noi metode de a clasifica grupurile sociale pentru a determina cum voteaza.

A fost dezvoltata o baza conceptuala a votului pe grup ce ar putea ajuta la identificarea sursei declinului votului pe clasa sociala. Aceasta descria votul pe grup ca un proces in 2 pasi, votantii sunt mai intai legati de un grup social iar grupul la randul sau este legat de un partid politic. Puterea combinata a cestor 2 legaturi determina nivelul votului bazat pe grup.Urmand aceasta baza conceptuala s-au observat schimbari atat in relatia dintre votanti si grupul de clasa cat si in relatia dintre grup si partid.

Putini indivizi mai poseda doar caracteristici exclusive clasei muncitoare sau clasei de mijoc, iar gradul de suprapunere se mareste in timp. Convergenta conditiilor de trai continuie la convergenta modelelor votului pe clase.

O analiza istorica a programelor partidelor atesta o convergenta a acestora pe probleme socioecomomice in ultima jumatate de secol. Nu pare ca ambiguitatea partidelor in a spune ce clasa sociala avantajeaza este motivul principal pentru declinul votului pe clase sociale.

Declinul modelului votului pe clase sociale pare sa fie datorat slabirii legaturii dintre votanti si grupurile oroientate politic decat o rarefiere a problemelor politice reprezentate de partide.

Un alt motiv care sta la baza diviziunii sociale in majoritatea natiunilor occidentale este clivajul religios in diferitele sale forme. Relatia dintre religie si viata politica formeaza o interactiune veche.

Primele cercetari empirice asupra comportamentului la vot a demonstrat importanta continua a clivajului religios. Rezultatul unei astfel de cercetari a fost ca diviziunea religioasa si nu cea de clasa s-a dovedit a fi baza sociala a partidelor in lumea occidentala.

Masurarea impactului religiei asupra comportamentului la vot este mult mai complex decat cel dat de catre votul pe clase. Astfel ideeile date de afiliarea religioasa difera de la natiune la natiune in contrast cu modelul claselor sociale ce este identic.

Religia constitue o agenda secreta a politicii, legandu-se de diferentele dintre valorile si credintele morale care pot sa nu fie exprimate in campanie dar care totusi influenteaza alegerea votantilor. Multe lucruri indica ca morala si imaginile religioase continua sa divida partidele in multe democratii occidentale.

Existand relatii puternice intre valorile religioase si preferintele partizane se poate crede ca clivajul religios sa urmeze acelasi model de declin precum clivajul de clasa. Modernizarea sociala poate distruge aliniamentul religios in acelasi mod in care liniile ce diferentiaza clasele sociale s-au subtiat. In ultimii 50 de ani s-a observat o scadere continua a implicarii bisericii.

Prin definitie secularizarea insemana ca mai putine persoane sunt implicate in retele religioase si supuse la influentele religioase .