Achiziții

CAP. 1 INTEGRAREA ACTIVITĂŢII DE ACHIZIŢII ÎN CADRUL FUNCŢIUNILOR ÎNTREPRINDERII

1.1. Achiziţiile - factor determinant al activităţii întreprinderii

Nu toate întreprinderile acordă achiziţiilor aceeaşi importanţă. Acest lucru depinde de ponderea pe care o au cheltuielile totale efectuate pentru achiziţia de materii prime şi materiale în totalul cheltuielilor întreprinderii. Spre exemplificare vom considera o întreprindere care are vânzări anuale totale de 1 mil. Euro şi un profit de 10%, adică de 100.000 euro. Întreprinderea cheltuieşte 50% din cifra sa de afaceri pe materii prima, materiale şi servicii şi poate face economii la aceste cheltuieli de 5%. Un calcul simplu va evidenţia următoarea situaţie :

Vânzări 1 mil euro

Profit 10% 100.000 euro

Achiziţii 50% 500.000 euro

Economii 5% din achiziţii 25.000 euro

Profit total 125.000 euro

Dacă rata profitului ramâne la 10%, dar întreprinderea nu este capabilă să obţină economii de 5% la achiziţii, pentru a obţine acelaşi profit de 125.000 euro, ar trebui să crească cifra de afaceri cu 250.000 euro, ceea ce înseamnă 25%. Această demonstraţie nu vrea să arate că întreprinderea poate neglija obiectivele privind cifra de afaceri.

1.2. Cadrul conceptual al marketingului achiziţiilor

Aprovizionarea este o funcţie de interfaţă între gestiunea ofertelor (supply side) şi gestiunea cererii (demand side). Această încadrare sub dublă tutelă, organizaţională şi comercială, complică tentativele de optimizare.

Dacă partea amonte deţine resursele fizice, partea aval deţine informaţia care le mobilizează.

Achiziţiile caracterizează funcţiile întreprinderii de natura marketingului, comercială şi juridică, care au ca scop organizarea cumpărării de bunuri fizice şi servicii de care întreprinderea are nevoie pentru a-şi realiza misiunea.

Aprovizionarea caracterizează procesul de planificare şi gestiune a fluxurilor fizice de la furnizor la client. Din acest motiv aprovizionarea caracterizează gestiunea stocurilor în amonte, transporturile, adică întregul sistem logistic în amonte.

1.3. Achiziţiile – funcţie strategică a întreprinderii

În orice întreprindere achiziţiile cuprind, pe de o parte, achiziţiile pentru producţie (materii prime, subansamble şi componente), iar pe de altă parte, subcontractarea industrială, investiţiile, serviciile, proprietatea intelectuală.

TIPURI DE FLUXURI

În cadrul aprovizionării întâlnim două tipuri de fluxuri:

- materiale (transport, stocaj, alcătuirea asortimentului de produse, ajustarea cererii);

- imateriale (finanţarea legată de riscul nerespectării termenelor).

Pentru a clarifica elementele conceptuale vom face referire la noţiunile de lanţ de distribuţie, canal de distribuţie, circuit de distribuţie, proces logistic şi supply chain management .

Lanţ de distribuţie = o întreprindere de distribuţie de produse (alimentare sau specializate) care au în teritoriu un ansamblu de puncte de vânzare cu amănuntul.

- lanţurile de distribuţie integrate, au puncte de vânzare care aparţin aceleiaşi entităţi juridice.

- comerţul independent putem însă vorbi şi de puncte de vânzare care nu aparţin aceleiaşi entităţi juridice, dar care aparţin unei aceleiaşi reţele al cărei scop este partajarea unor interese comune

= o înlănţuire de operaţii cu ajutorul cărora un produs este pus la dispoziţia clientului final, chiar dacă agenţii economici răspunzători de acest fapt sunt independenţi unii de alţii.

Canal de distribuţie = noţiunea de canal de distribuţie reprezintă o succesiune de agenţi economici care acţionează concertat pentru distribuirea unui produs până la clientul final (producător, distribuitor, detailist).

Din punct de vedere al utilităţii un canal de distribuţie îndeplineşte cinci funcţii:

- funcţia de loc prin care se localizează produsul (locul de producţie sau de consum);

- funcţia de asortiment care regrupează o diversitate de produse care pot fi cerute de un client;

- funcţia de lot care asigură trecerea de la lotul de fabricaţie ( de exemplu un palet de 500 de cutii) la lotul de vânzare (de exemplu un pachet de două cutii);

- funcţia de transformare pentru a adapta produsele la nevoile clienţilor;

- funcţia de timp, care presupune asigurarea menţinerii produsului în bune condiţii între momentul producerii şi momentul în care este vândut consumatorului final.

Circuit de distribuţie = circuit de distribuţie cuprinde ansamblul canalelor de distribuţie care pot fi utilizate pentru a distribui un produs.

Procesul logistic

componente (aprovizionare, producţie, distribuţie, servicii după vânzare) sunt componente interdependente şi interactive.

Supply chain management (SCM)

Dezvoltarea SCM începând cu 1996 în Franţa

- în mod tradiţional SCM pune accentul pe faptul că trebuie avut în vedere întreg lanţul, de la primul furnizor până la clientul final pentru a creşte global performanţa logistică.

- astăzi, termenul de SCM pune clientul final în centrul dezbaterii, fluxul de marfuri să fie „tras” din aval spre amonte.

1.4. Operaţii fizice ale procesului de aprovizionare

Operaţiile fizice realizate în procesul de aprovizionare cuprind, în general, transportul, condiţionarea, stocajul, diferenţierea produselor.

Operaţiunile de transport sunt din ce în ce mai complexe ca urmare a mondializării şi aşteptările se situează în zona rapidităţii şi a respectării termenelor de livrare.

Condiţionarea intervine înainte sau după fiecare operaţiune de transport. Ea constă în a recepţiona, pregăti, controla şi ambala produsele.

Stocajul presupune stabilirea cantităţilor fizice necesare şi asigurarea în timp util cu aceste cantităţi.

1.6. Principiile achiziţiilor

La adoptarea oricărei decizii în procesul de achiziţii, trebuie avute în vedere următoarele principii:

Principiul liberei concurenţe, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naţionalitate, să aibă dreptul de a deveni, în condiţ iile legii, contractant.

Efecte obţinute:

• crearea unui cadru competiţional pentru atragerea şi obţinerea celor mai bune rezultate de pe piaţă;

• interzicerea discriminării potentialilor participanţi la o procedură în baza naţionalităţii sau a oricăror altor criterii

Principiul utilizării eficiente a fondurilor alocate, respectiv aplicarea, în cadrul sistemului concurenţial, a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

Efecte obţinute:

• cea mai bună valoare pentru fondurile alocate, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile;

• supravegherea costurilor procesului de achiziţie, întelegând prin aceasta, atât costurile aferente administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului.

Principiul transparenţei, respectiv punerea la dispozitia celor interesaţi a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie.