Leasing

Conţinutul operaţiunilor de leasing. Tipuri de leasing.

Leasing este o modalitate de finanţare eficientă a firmelor, o formă de atragere a resurselor financiare fără a recurge la operaţiunea de credit. În esenţă, leasing-ul e achiziţionarea de către o societate financiară specializată a unor bunuri şi închirierea lor unui beneficiar care nu dispune de resurse financiare necesare pentru procurarea acestor bunuri.

Leasingul este asimilat unui împrumut pe termen lung, deoarece se impun o serie de plăţi contractuale pe o durată stabilită. Avantajul leasingului faţă de credit este că proprietarul are o poziţie mai bună decât un creditor dacă întreprinderea se confruntă cu dificultăţi financiare. Iar pentru utilizatorul: nu este necesară găsirea unor sume iniţiale importante; plata chiriei este considerată cheltuială deductibilă; existenţa plăţilor fixe este un avantaj pentru debitor şi implică un risc mai mare pentru creditor (deşi pot fi stabilite plăţi progresive, proporţionale, în valută forte).

Există mai multe forme a lesing-ului, în dependenţă de termenul de expirarea a contractului, putem menţiona:

Leasing-ul operaţional (funcţional) apare atunci când termenul de închiriere nu coincide cu termenul de exploatare a utilajului, în acest caz după expirarea contractului beneficiarul întoarce societăţii de leasing utilajul. Aceste tipuri de contracte conţin clauze privind posibilitatea anulării contractului înainte de scadenţă, de obicei în condiţiile plăţii unei penalizări.

Leasing-ul financiar apare atunci când termenul de exploatare coincide sau este foarte apropiat cu termenul închirierii. După expirarea contractului utilajul rămâne în posesia beneficiarului.

Leasing prin îndatorare – principala caracteristică reprezintă modul de procurarea a activului. Firma care achiziţionează activul va plăti o parte din preţul acestuia, iar restul va fi achitat pe baza unui împrumut contractat de la un grup de bănci. Chiria plătită va fi repartizată pentru plata împrumutului şi costul acestuia iar restul sumei se va da proprietarului (ce care a dat în leasing.).

Vânzare şi leaseback – contractul de leasing de tipul „Vânzare şi leaseback” reprezintă o alternativă la împrumutul ipotecar. Societăţile care deţin construcţii, terenuri, echipamente le pot vinde la valoarea lor de piaţă unei instituţii financiare, unei instituţii de leasing sau unui alt tip de investitor şi concomitent cu operaţiunea de vânzare, încheie un contract de leasing prin care preia în folosinţă activul pe care până la acel moment l-au avut în proprietate.

În acest fel întreprinderea poate avea fonduri suplimentare pentru investiţii atractive, acoperirea golurilor de trezorerie, restabilirea echilibrului financiar.

În funcţie de formă, organizare şi tehnica desfăşurării operaţiilor există următoarele tipuri de leasing: direct, indirect, leveraged.

Leasing direct este o tranzacţie în care proprietarul (producătorul de utilaje) de sine stătător, fără intermediari, oferă bunuri în leasing.

Leasing indirect prevede transmiterea unor bunuri în leasing cu implicarea mai multor părţi. La baza majorităţii tranzacţiilor de leasing se află procedura leasingului direct, care în multe privinţe se aseamănă cu vânzarea în rate.

Leveraged leasing (de creditare, de participare) este una din cele mai complicate forme de leasing, deoarece este legat de finanţarea multiplă şi se utilizează, de regulă, la realizarea proiectelor costisitoare.

Deseori este pusă întrebarea: care leasing este mai avantajos: cel financiar sau cel funcţional? Pentru luarea unei decizii în acest sens, o multitudine de factori trebuie luaţi în calcul, ca de exemplu: poziţia financiară a beneficiarului (profit sau pierderi), business planul pe termen scurt sau mediu, gradul de îndatorare, nevoia de investiţii, etc.

Costul leasing-ului financiar. Acest cost este legat de rata internă de rentabilitate, cu specificaţia că chiria plătită pentru leasing influenţează, în sensul că reduce plata impozitului pe venit

Mărimea costului leasing-ului depinde de:

- valoarea bunului luat în leasing - - ce reprezintă în mod indirect mărimea împrumutului primit de către întreprindere de la firma de leasing. Pe baza acestea se va calcula dobânda.

- Chiria plătită pentru leasing se stabileşte de părţile implicate în relaţiile de leasing şi reprezintă o economie pentru întreprindere deoarece a se deduce in profitul impozabil. Chiria poate fi sub formă bănească sau de marfă.

Chiria poate cuprinde: (1) amortizarea bunului închiriat, (2) dobînzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumpărarea bunului respectiv şi (3) marja de profit a societăţii de leasing.

- Valoarea reziduală a bunului luat în leasing. Este întâlnită în cazul contractelor de leasing financiar (cu transferarea dreptului de proprietate). Mărimea acesteia este stabilită prin contract sau va fi estimată în funcţie de preţurile negociate în momentul respectiv pentru acel bun, ţinând cont de uzura acumulată.

Costul unui leasing trebuie să se compare cu cel al celorlalte modalităţi de finanţare pentru a se putea lua o decizie eficientă.

Trebuie, de asemenea, de menţionat, că rezultatele înregistrate în economia de piaţă prin leasing au arătat eficienţa lui, făcându-l foarte mult timp agreat şi preferat în ţările dezvoltate.

Experienţa evoluţiei pieţei de leasing în ţările cu economia dezvoltată ne demonstrează că factorii de bază care asigură o ascensiune continuă a serviciilor de leasing sunt amortizarea accelerată a bunurilor care formează obiectul leasingului şi susţinerea complexă a acestor activităţi din partea statului.