Etica

Biletul Nr 1

1. Etica profesionala ca stiinta si disciplina de studiu.

Etica profesionala reprezinta un imperativ p/u relatiile profesionale. Etica profe. Vine de ajutor celor care insusec o profesie. E.P are de afaceri cu un sir de probleme atit teoretic cit si practic. Ea urmareste scopul cresterii nivelului normal a pregatirii profesionale. E.P. este un domeniu independent al stiintei despre etica. Ea este considerata stiinta comportamentului moralurilor. Ea se prezinta ca o stiinta filozofica care studiaza morala ca pe una din cele mai importante laturi ale existentei umane si sociale. In acelasi timp etica este disciplina stiintifica deoarece in cadrul sau sunt date 2 grupuri de probleme: probleme teoretice propriu zise care se refera la natura si esenta morala, probleme ce tin de modul in care ar trebui sa procedeze omul dupa ce principiu si norme sa se conduca in viata. Astfel EP are urmatoarele domenii: a) axiologia etica care se ocupa cu problemele binelui sau raului b) diontologia etica studiaza problemele fisei de post c)fenomenologia etica are in vizorul sau morala unei societati sub aspect sociologic si istoric.

2. Canale de comunicare in organizatie.

Procesul comunicational reprezinta un demers complex care presupune existenta mai multor factori implicati in actul comunicational. Emitatorul reprezinta o persoana un grup sau o organizatie indiferent de dimensiunea domeniul de activitate pozitionare geografica sau politica promovate al carei rol este de a comunica un mesaj receptorului prin intermediu canalelor de comunicare. Receptorul reprezinta orice grup uman caracterizat prin atitudini si opinii comune ca si prin continuitatea ideilor si valorilor sociale constituind tinta mesajului transmis de emitator. Mesajul este constituit din una sau mai multe informatii pe care emitatorul le transmite prin canalele de comunicare publicului receptor. Canal de comunicare este mijlocul prin intermediul caruia un mesaj ajunge de la emitator la receptor si invers (posta electronica televiziunea radiolui). Procesul de codare - decodare se refera la modalitatea de emitere a unui mesaj catre receptor si modul in care informatia continuta in measj este perceputa de catre public.Este capaciatea partenerilor de a emite si recepta semnalele intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri. Feetback este reactia receptorului fata de mesajul primit de la emitator care poate fi manifesta sau intuitiva.

3.Colectivul de munca ca grup social.

Grupul de munca nu reprezinta numai o entitate tehnico-administrativa adunind impreuna un nr de persoane care coloboreaza intr-un proces de munca necesar cu relatii determinate ce constituie totodata o entitate sociala distincta cu logica sa proprie avind numeroase consecinte atit p/u performantele membrilor sai cit si satisfactiile lor in munca. Rolul grupurilor pot fi sintetizate: realizeaza practic obiectivele organizatiilor din care fac parte; asigura cadrul necesar modelarii si structurii personalitatilor; ofera premisele satisfacerii unor cerinte specifice; constituie veriga prin intermediul careia membrii societatii influenteaza societate in conformitate cu nevoile aspiratiile si valorile specifice lor. Unui grup de munca ii este caracteristic faptul ca reprezinta un nr oarecare de persoane care interactioneaza relativ intens si direct datorita cadrului tehnologic al muncii avind probleme comune de munca. Grupul de munca este i consecinta caracterizat printr-o functie de conducere distincta (de un sef) care imprima o corenta interna a activitatii organizind si controlind munca comuna. Normele de grup definesc modelele compatamentale pe care grupul le considera acceptabile si la care membrii grupului trebuie sa se conformeze.Conformarea la normele de grup este definita ca fiind orice schimbare a ideilor sau a comportamentului individual consecinta a adaptarii la normele grupului ca urmare a unei presiuni imaginare sau reale.

Biletul Nr 2

Caracteristicile ale normelor morale.

A avea un comportament etic este a savarsi fapte morale. Normele morale ne arata ce trebuie de facut sau sa nu facem. Normele de conduita au existat in toate timpurile ele sau transmis din generatie in generatie. Norma morala reprezinta un instrument de constringere morala de protejare un model prescriptiv acceptat si recunoscut de membrii societatii. Normele in general se elaboreaza prin 2 modalitati : neorganizat, organizat. Normele având ca scop

reglementarea normativă și integrarea socială: -creează un sistem de drepturi și obligații, interdicții în diferite contexte sociale; -asigură cadrul normativ pentru ordinea juridică și cea socială;-permit rezolvarea și evitarea conflictelor; -indică ceea ce ar trebui să fie într-o societate -nu stabilesc puncte, reguli normative, ci constituie o „zonă” în cadrul căreia sunt permise și limite unele miscari. Normele morale se pot clasifica astfel: - norme particulare (norme p/u medici, avocati, profesori, sportivi,economisti). - norme speciale (norme de protocol, coduri elegante, reguli de eticheta in afaceri.Normele pot fi formulate:-imperativ categoric indică ce trebuie să facă oricine, oricând și oriunde într-o anumită situație(arată ce este obligatoriu să facem sau să ne abținem să facem): -imperativ ipotetic arată ce este dezirabil (ce ar trebui)să facem sau să ne abținem să facem înanumite situații. O normă poate să conțină interdicții(de exemplu:Să nu omori decât în legitimă apărare!) sunt situatii cind poți să nu te supui ordinelor, dacă ele încalcă drepturile omului). Normele morale sunt norme sociale. Prin principii morale înțelegem un temei al sistemului normativ și, totodată, o modalitate de coordonare a normelor morale.

Clasificarea comunicarii.

Comunicarea scrisa Este utilizata in proportie ridicata in organizatie p/u solicitarea sau transmiterea de note interne, raportate, decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane din interiorul sau din afara cesteia. Dincolo de situatii in care comunicarea scrisa este absolut neceasara, in practica se inregistreaza asa numitul “mit al hirtiei”. Studii efectuate in acest sens arata ca aproximativ 75% din documentele care circula sunt adresate unei singure persoane 10 % vizeaza 2 perosane iar restul unui nr mai mare de persoane. Desi nu este foarte agreata (putine sunt cadrele de conducere carora le place sa scrie), comunicarea scrisa este inevitabile. Problemele majore cu care se confrunta sunt cele ale claritati, conciziei, acuratetei care, abordate corect se pot transforma in avantaje ale acestui tip de comunicare.

Comunicare verbala. Este cea mai frecventa utilizata in cadrul organizatiei. Acest tip de comunicare se desfasoara prin intermediul limbajului, influenta, insa, de parerile personale, valorile, reperele la care se raporteaza indivizii atunci transmit si recepteaza mesaje. Comunicarea verbala solicitata din partea cadrului de conducere nu numai capacitatea de a emite semnale ci si pe aceea de a asculta. Practica releva faptul ca ascultarea este marcata de o serie de deficiente. Specialistii au identificat ca numai 28 % din adulti asculta ceea ce li se spune. In ceea cei priveste pe conducatori, se considera ca daca acestia si-ar mari capacitatea de ascultare p/u axecutarea aceleasi sarcini cu aceleasi rezultate consumul de timp ar putea sa scada cu pina la 30%/

Comunicarea nonverbala. Ea este un instrument care, minuit cu abilitate, faciliteaza emiterea si descifrarea mesajelor. Caracteristica acestui tip de comunicare consta in concurenta ei cu comunicarea verbala, ceea ce permite transmite unor mesaje chiar in timp ce partenerii discuta. Aproape 90% dintr-un mesaj se transmite pe cale nonverbala. Gesturi, mimica, pozitia capului reprezinta stimuli ce pot fi folositi cu succes p/u a mari eficacitatea comunicarii interpersonale.