Contabilitate

CURS NR. 1

Contabilitatea are în prezent o multitudine de accepțiuni în sensul că este

considerată, după caz, o tehnică de gestiune, unul dintre limbajele formalizate ale

organizațiilor, o știință și un sistem informațional.

Contabilitatea este un sistem informațional care cuantifică, prelucrează și

comunică informații financiare despre o entitate economică identificabilă.1

În ceea ce privește organizarea sistemului informațional contabil, trebuie

remarcat că s-au conturat două concepții: una monistă și cealaltă dualistă. Conform

concepției moniste, sistemul informațional contabil este organizat într-un singur

circuit atât pentru operațiile care privesc relațiile cu terții cât și pentru cele care

privesc gestiunea internă.

Concepția dualistă, după care este organizat sistemul contabil din țara noastră

începând cu 1 ianuarie 1994, presupune delimitarea într-un circuit distinct a conturilor

care au ca obiect înregistrarea schimburilor și relațiilor cu terții precum și rezultatele

financiare și într-un alt circuit conturile care înregistrează producția, costurile și

rentabilitatea produselor, lucrărilor și serviciilor executate. Se formează astfel

circuitul contabilității financiare sau generale și circuitul contabilității de gestiune2.

Organizarea contabilității în țara noastră în două circuite este motivată de faptul că, pe

de-o parte, trebuie asigurat accesul la informațiile financiar-contabile a tuturor

utilizatorilor interesați și, pe de altă parte, într-o economie de piață concurențială

secretul afacerilor trebuie să protejeze întreprinderea în competiție cu celelalte

întreprinderi. Deci, caracteristica principală a sistemului contabil dualist este că

distinge în mod clar informațiile ce pot fi date publicității de cele confidențiale.

CAPITOLUL 1

OBIECTUL CONTABILITĂȚII

1.1. Entitățile economice - obiect de studiu pentru contabilitate

Contabilitatea a apărut din necesitatea de a răspunde pe plan informațional și

decizional la problema gestiunii valorilor circumscrise unei entități economico-sociale

date.

Entitățile pot fi studiate din diferite puncte de vedere: juridic, economic, social3:

ca entitate juridică, aceasta poate lua diferite forme de personalitate

juridică. În această calitate ea are drepturi și își asumă obligații, iar statutul

său juridic servește ca suport noțiunii de patrimoniu (definit prin relațiile

cu terții, care dau naștere la creanțe și datorii);

ca entitate economică, ea este un agent economic care angajează un capital

într-un proces de transformare și/sau de fabricație în vederea furnizării pe

piață de bunuri și servicii;

ca entitate socială utilizează resurse umane în vederea obținerii bunurilor

și serviciilor.

Tipurile de entități economice diferă de la o țară la alta, iar în cadrul aceleiași

țări, de la o perioadă la alta. Dată fiind diversitatea, ele pot fi clasificate după mai

multe criterii, și anume:

a) după forma de proprietate distingem4:

ș întreprinderi proprietate de stat (publice), care aparțin în totalitate sau

parțial statului;

ș întreprinderi proprietate privată, în cadrul cărora s-au conturat două forme

de organizare economică, și anume:

- întreprinderi proprietate socială, denumite și societăți comerciale

constituite prin aportul a două sau mai multe persoane fizice și/sau juridice;

- întreprinderi individuale în care o singură persoană participă cu întregul

capital, conduce direct și răspunde cu întreaga avere pentru obligațiile asumate.

ș întreprinderi mixte la care participă atât investitori particulari cât și puterea

publică sau întreprinderi la care participă atât investitori autohtoni cât și străini.

b) după dimensiunile lor, unitățile patrimoniale pot fi:

ș entități mijlocii și mari;

ș entități mici;

ș microentități.

Microentitățile sunt entități care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei criterii: 5

- totalul activelor: 1.500.000 lei;

- cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;

- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.

Entitățile mici sunt entități care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei criterii:

- totalul activelor: 17.500.000 lei;

- cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;

- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Entitățile mijlocii și mari sunt entități care, la data bilanțului, depășesc limitele

a cel puțin două dintre următoarele trei criterii

- totalul activelor: 17.500.000 lei;

- cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;

- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

c) în funcție de sectoarele de activitate în care operează deosebim

ș întreprinderi care operează în sectorul primar (agricultură, silvicultură,

industrie extractivă etc.);

ș întreprinderi care operează în sectorul secundar (industrie și construcții) -

acestea se bazează, în general, pe prelucrarea sau transformarea rezultatelor obținute

în sectorul primar ;

ș întreprinderi care operează în sectorul terțiar (transporturi, comunicații,

asigurări, turism, bănci etc.).