Cuprins
- Partea a I-a
- Introducere în dreptul administrativ
- si în stiinta administratiei
- Capitolul I: Aspecte generale 4
- § 1. Notiuni fundamentale pentru studiul dreptul administrativ 4
- § 2. Teste de autoevaluare 8
- Capitolul II: Executivul si administratia publica 11
- § 1. Relatia executiv – administratie publica 11
- § 2. Rolul executivului în dreptul public contemporan 13
- § 3. Notiunea de autoritate publica potrivit Constitutiei României 18
- § 4. Notiunea de administratie publica potrivit Constitutiei României 19
- § 5. Sfera administratiei publice potrivit art. 52 din Constitutia României 20
- § 6. Definitia si trasaturile administratiei publice 21
- § 7. Teste de autoevaluare 22
- Capitolul III: Dreptul aplicabil administratiei publice 25
- § 1. Obiectul dreptului administrativ 25
- § 2. Definitia si trasaturile dreptului administrativ 27
- § 3. Izvoarele scrise ale dreptului administrativ 28
- § 4. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ 32
- § 5. Normele de drept administrativ 34
- § 6. Raporturile de drept administrativ 36
- § 7. Codificarea dreptului administrativ si a procedurii administrative 38
- § 8. Sinteza a evolutiei doctrinei administrative românesti.
- Loc si rol în miscarea de idei contemporana 41
- § 9. Teste de autoevaluare 46
- Bibliografie orientativa 49
- 3
- Partea a II-a
- Activitatea autoritatilor administratiei publice
- Capitolul I: Teoria generala a actului administrativ 50
- § 1. Aspecte generale 50
- § 2. Clarificari terminologice 52
- § 3. Definitia si trasaturile actului administrativ 53
- § 4. Clasificarea actelor administrative 57
- § 5. Teste de autoevaluare (cu caracter exemplificativ) 59
- Capitolul II: Conditiile de valabilitate ale actelor administrative 61
- § 1. Legalitatea si oportunitatea actelor administrative 61
- § 2. Forma si procedura emiterii actelor administrative 63
- § 3. Efectele juridice ale actelor administrative 69
- § 4. Metodologia elaborarii actelor administrative normative 72
- § 5. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 74
- Capitolul III: Modalitatile de iesire din vigoare a actelor administrative 77
- § 1. Suspendarea actelor administrative 77
- § 2. Revocarea actelor administrative 79
- § 3. Anularea si inexistenta actelor administrative 83
- § 4. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 89
- Capitolul IV: Contractele administrative 91
- § 1.Evolutia doctrinei cu privire la teoria contractelor administrative 91
- § 2. Definitia si trasaturile contractului administrativ 93
- § 3. Regimul juridic aplicabil contractelor administrative 94
- § 4. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 97
- Bibliografie orientativa 98
- 4
Extras din curs
Partea a I-a: Introducere în dreptul administrativ
si în stiinta administratiei
Capitolul I
Aspecte generale
REZUMAT: în acest prim capitol sunt definite principalele notiuni cu care se opereaza
în dreptul administrativ si în stiinta administratiei, în scopul familiarizarii studentilor cu
întelesul acestora pentru a putea întelege principalele institutii ale disciplinei ce vor fi
studiate pe parcursul a trei semestre. Notiunea principala abordata din multiple
perspective este notiunea de administratie publica, privita ca notiune centrala a
disciplinei, careia i se alatura si altele precum, autoritate publica, autoritate a
administratiei publice, institutie publica, institutie de utilitate publica, putere publica,
serviciu public, interes public, putere discretionara sau exces de putere.
§ 1. Notiuni fundamentale pentru studiul dreptului administrativ
Orice analiza a dreptului administrativ se bazeaza de regula pe calificarea acestuia ca
fiind o ramura a dreptului public.
Legat de aceasta calificare se impune a fi facuta distinctia dintre dreptul public si
dreptul privat.
Desi în timp s-au formulat diferite criterii pentru delimitarea acestora, celebra ramâne
clasificarea facuta de Ulpian, potrivit careia dreptul public este cel care se refera la
organizarea statului roman, iar cel privat la interesele particularilor.
Dreptul public cuprinde normele care se refera la organizarea si functionarea
autoritatilor publice, raporturile dintre aceste autoritati, dintre stat si particulari, precum
si raporturile dintre state. Aceste norme sunt grupate în functie de obiectul de
reglementare în ramuri ale dreptului public, cum ar fi, dreptul constitutional, dreptul
administrativ, dreptul financiar etc.
Dreptul privat determina raporturile dintre particulari, fie dintre persoane fizice, fie
dintre acestea si persoane juridice ori numai dintre persoane juridice, dar nu ca
purtatoare ale puterii publice, ci în nume personal, fiind vorba despre dreptul civil,
dreptul familiei, dreptul securitatii sociale etc.
În studiul Dreptului administrativ, ramura a dreptului public, notiunea de
administratie publica ocupa pozitia centrala.
Etimologic, cuvântul administratie provine din limba latina, fiind compus din
prepozitia ad, însemnând la, catre si minister, însemnând servitor, supus.
Prin urmare, la origini, prin aceasta notiune s-a avut în vedere o activitate
subordonata, la comanda, pusa în slujba cuiva.
5
Notiunea de administratie publica reprezentând notiunea fundamentala pentru
Dreptul administrativ, prezentarea principalelor concepte cu care aceasta disciplina
opereaza va începe firesc cu analiza acesteia.
Daca în doctrina, legislatia si jurisprudenta interbelica din tara noastra s-a utilizat în
principal, notiunea de administratie publica, la care s-a revenit dupa 1990, în toata
perioada postbelica a fost folosita exclusiv notiunea de administratie de stat, consacrata
prin Constitutiile socialiste si legislatia epocii.
Fata de aceasta situatie se naste întrebarea, daca este vorba de notiuni diferite sau de
una si aceeasi notiune, cu alte cuvinte, daca sintagma administratie de stat este diferita
ca înteles de sintagma administratie publica sau dimpotriva se identifica cu cea din
urma.
Din analiza regimurilor constitutionale românesti, caracteristice fiecarei epoci rezulta
ca spre sfârsitul secolului XIX si prima parte a secolului XX prin notiunea de
administratie publica, larg utilizata, se avea în vedere de regula, atât activitatea
administratiei centrale cât si a administratiei locale, aceasta din urma fiind caracterizata
prin autonomie locala, rezultat al descentralizarii administrative, principii de baza ale
organizarii administratiei publice locale.
Notiunea de administratie publica acoperea astfel, atât activitatea administratiei
statale cât si activitatea administratiei locale, sfera administratiei publice fiind mai larga
decât a administratiei de stat, prin includerea si a administratiei publice locale.
Dimpotriva, în timpul regimului socialist, administratia de stat s-a limitat la
activitatea organelor centrale si locale ale administratiei de stat, între care exista o
stricta subordonare. Fara a fi utilizata ca atare, notiunea de administratie publica se
identifica cu notiunea de administratie de stat, în absenta unei administratii specifice
autoritatilor autonome, alese la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, distincta de
administratia de stat sau centrala.
Dupa anul 1990, s-a revenit la aceleasi principii ale organizarii si functionarii
administratiei publice caracteristice României interbelice, anterioare regimului socialist,
tinându-se cont însa de orientarea Europei occidentale în aceasta privinta, la care în
permanenta legislatia, jurisprudenta si doctrina de la noi se raporteaza.
Prin urmare, între administratia publica si administratia de stat exista un raport de
la întreg la parte, administratia de stat reprezentând o componenta a administratiei
publice, alaturi de administratia locala.
Astfel, la nivelul colectivitatilor locale întâlnim atât decizii administrative, având un
interes exclusiv local (spre ex., construirea unei scoli într-o comuna) cât si atributii cu
caracter statal (spre ex., atributiile de autoritate tutelara).
Analiza notiunii de administratie publica presupune si lamurirea celor doua sensuri
ale sale
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Administrativ.pdf