Cuprins
- Capitolul I
- Noţiuni generale privind dreptul procesual penal 1
- Capitolul II
- Principiile fundamentale ale procesului penal 6
- Capitolul III
- Participanţii la procesul penal 12
- Capitolul IV
- Acţiunile ce se exercită în cadrul procesului penal 22
- Capitolul V
- Competenţa în materie penală 31
- Capitolul VI
- Probele în procesul penal 40
- Capitolul VII
- Mijloacele de probă 46
- Capitolul VIII
- Măsurile procesuale 64
- Capitolul IX
- Actele procesuale şi procedurale comune 79
- Capitolul X
- Urmărirea penală 95
- Capitolul XI
- Procedura plângerii prealabile 112
- Capitolul XII
- Judecata 118
- Capitolul XIII
- Căile de atac ordinare 131
- Capitolul XIV
- Căile de atac extraordinare 146
- Capitolul XV
- Executarea hotărârilor penale 157
- Capitolul XVI
- Procedurile speciale 173
Extras din curs
Capitolul I
Noţiuni generale privind dreptul procesual penal
şi procesul penal
Secţiunea I-a
Normele de drept procesual penal
1. Noţiune
Normele de drept procesual penal sunt normele juridice care reglementează activitatea organelor judiciare penale, a părţilor şi a altor persoane participante la procesul de constatare a faptelor ce constituie infracţiuni şi de aplicare a pedepselor şi a măsurilor prevăzute de legea penală celor care le-au săvârşit, precum şi raporturile ce se stabilesc între acestea. Totalitatea acestor norme constituie dreptul procesual penal.
2. Clasificarea normelor de drept procesual penal
Sub aspectul conţinutului reglementării, dreptul procesual penal cuprinde două categorii de norme:
- norme procesuale;
- norme procedurale.
După sfera lor de aplicabilitate, normele procesual penale sunt:
- norme generale (de drept comun);
- norme speciale.
În raport de obiectul reglementării, normele de drept procesual penal se pot clasifica în:
- norme de organizare;
- norme de competenţă;
- norme de procedură.
3. Aplicarea în spaţiu a normelor de drept procesual penal
Normele de drept procesual penal se aplică actelor procesuale şi procedurale efectuate în cadrul procesului penal de către organele judiciare române pe teritoriul României.
Aplicarea legii procesuale penale în spaţiu are la bază principiul teritorialităţii, potrivit căruia toate activităţile realizate în cadrul procesului penal pe teritoriul României cad sub incidenţa legii procesuale penale române.
De la această regulă există unele excepţii: în cazul comisiei rogatorii internaţionale, al recunoaşterii şi executării hotărârilor pronunţate în străinătate sau al extrădării.
4. Aplicarea în timp a normelor de drept procesual penal
Normele de drept procesual penal se aplică potrivit principiului activităţii conform căruia actele procesuale sau procedurale se efectuează conform normei de drept procesual penal aflată în vigoare la data efectuării actului.
Există însă şi situaţii în care, prin excepţie de la regula activităţii, normele de procedură penală retroactivează (se aplică înainte de intrarea lor în vigoare) sau ultraactivează (continuă să se aplice şi după ce a intrat în vigoare legea nouă).
Conform dispoziţiilor Legii nr.31/1968, norma nouă retroactivează în materie de nulităţi şi ultractivează în materie de căi de atac şi în materie de termene. Legea nr.281/2003 prevede, la rândul său, un caz de ultraactivitate a legii vechi în materia competenţei, iar Legea nr.576/2004 un caz de ultraactivitate privind recursul în anulare.
Secţiunea a II-a
Obiectul de reglementare al dreptului procesual penal
1. Noţiunea de proces penal
Obiectul de reglementare a dreptului procesual penal îl constituie procesul penal.
Procesul penal este activitatea judiciară reglementată de lege, desfăşurată într-o cauză penală de organele judiciare, cu participarea părţilor şi a altor persoane, ca titulare de drepturi şi obligaţii, având ca scop constatarea la timp şi în mod complet a infracţiunilor şi tragerea la răspundere penală a celor care le-au săvârşit, în aşa fel încât prin aceasta să se asigure ordinea de drept precum şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
2. Scopul procesului penal
Scopul procesului penal este definit de art.1 al.1 ca fiind constatarea la timp şi în mod complet a tuturor faptelor care constituie infracţiuni astfel încât orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie sancţionată potrivit legii şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Acesta este scopul direct, imediat al procesului penal.
Procesul penal are însă şi un scop general sau mediat. Scopul general, prevăzut de art.1 al.2, este acela de a contribui la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Procesual Penal.doc