Date Statistice Vechi

Cea mai veche cercetare statistică despre localităţile şi populaţia dintr-o regiune românească a fost realizată de austrieci (sic!) în Oltenia în anul 1722. Timp de 21 de ani (1718-1739) Oltenia a fost ocupată de austrieci, care îl deleagă pe un funcţionar numit Virmonte să întocmească o „conscripţie generală a celor cinci judeţe oltene, în scopul de a lămuri probleme fiscale locale” . Aceasta este prima încercare de ordin administrativ de a realiza o descriere statistică a localităţilor şi populaţiei din Oltenia.

Pentru a distinge cât mai corect diferenţele existente între diversele localităţi, conscripţia denumită „virmontiană” stabileşte următoarele categorii de localităţi:

• sate megieşeşti, definite ca sate libere, „care nu au stăpân al pământului”

• sate birnice, adică sate boiereşti, „care au stăpân al pământului”

• sate fiscale, aparţinând statului, fostele sate domneşti

• sate episcopale şi sate mănăstireşti.

Distribuţia acestor 4 tipuri de localităţi, la care se adaugă slab reprezentata categorie a oraşelor fiscale (respectiv, 6 oraşe), pe suprafaţa fiecărui judeţ din Oltenia este următoarea:

Judeţul Fiscale Mănăstireşti Birnice Megieşeşti Total

oraşe sate

Mehedinţi - 4 17 46 47 114

Gorj 1 5 11 69 142 229

Vâlcea 2 2 31 32 85 153

Dolj 1 5 16 55 53 130

Romanaţi 2 13 19 45 23 103

Total 6 29 95 248 350 729

Explicaţia acestor jumătăţi care apar în tabel este foarte simplă, se poate deduce, de exemplu în cazul judeţului Gorj că o parte a satului aparţinea mănăstirii, iar cealaltă parte era sat liber ş.a.m.d. Însă concluziile importante care se desprind din acest tabel sunt următoarele:

- numărul mare de sate libere,  48% din totalul localităţilor

- cele mai puternic populate cu sate libere sunt judeţele de deal şi munte, Gorj (61,7%) şi Vâlcea (55,5%), în timp ce judeţul Mehedinţi (41,2%) şi cele de câmpie au mai puţine localităţi libere.

- au o pondere foarte însemnată, dar de rang secund, localităţile aflate sub stăpânire boierească (34%)

- cele mai puţin numeroase localităţi din Oltenia sunt cele fiscale (4,8%), fapt explicabil şi prin dezintegrarea vechiului sistem administrativ în unele zone, ca urmare a războiului şi a instaurării unui nou regim de conducere, cel austriac.

În privinţa populaţiei din Olltenia în acea epocă situaţia este următoarea:

Judeţul Sate notate Sate nenotate Total familii Total populaţie probabilă

Nr. sate Nr. familii Media familii pe sat Nr. sate Nr. familii

Mehedinţi 103 2.886 28,0 9 252 3.193 15.690

Gorj 164 5.222 31,8 65 2.067 7.289 36.445

Vâlcea 135 8.992 66,6 18 1.189 10.181 50.905

Dolj 109 4.226 38,7 30 1.161 5.387 26.935

Romanaţi 80 4.382 54,7 24 1.312 5.694 28.470

Total 591 25.708 43,5 146 5.981 31.689 154.445

Trebuie remarcat faptul că, „la acea epocă, satele libere au un volum de populaţie sensibil mai mic decât cel al satelor aflate sub mână boierească”. Cele mai mari sate libere se găsesc la munte, iar cele mai mari sate aservite se află la câmpie. Craiova este cea mai mare localitate, ea fiind alcătuită din 416 familii.