Analiza Rolului FMI în Perioada Crizei Financiare Actuale

Rolul FMI in perioada crizei financiare

Capitolul 1

Ce este Fondul Monetar Internaţional?

Cu excepţia unui mic grup de economişti şi oficialităţi financiare, Fondul Monetar Internaţional este pentru mulţi o prezenţă misterioasă. Există confuzii considerabile despre ce face acesta şi de ce există. Unii observatori, care posibil îl confundă cu Banca Mondială sau altă instituţie suplimentară, trăiesc cu impresia că FMI-ul există pentru a subvenţiona dezvoltarea economică a naţiunilor mai sărace. Imaginea altora este a unei bănci centrale internaţionale care controlează emisiunea monetară pe o scară mondială. Totuşi unii privesc FMI-ul ca pe o instituţie politică puternică şi severă, plină de un entuziasm de misionar cu privire la echitatea fiscala, astfel încât impune într-un oarecare mod membrii acestuia să urmeze o cale a stricteţii economice. FMI-ul nu este, de fapt, nici una dintre ele. Acesta nu este nici o bancă mondială centrală, nici o agenţie care poate sau doreşte să impună membrilor săi să facă ceva. FMI-ul este mai curând o instituţie cooperantă pe care aproape 180 de ţări au urmat-o pentru că au văzut avantajele consultării cu alte ţări din acest forum pentru a menţine stabil sistemul de cumpărare şi vânzare a disponibilităţilor, astfel încât plăţile în monedă străină să aibă loc între ţări cu uşurinţă şi fără răgaz. Membrii Fondului Monetar Internaţional cred că informând celelalte ţări despre politicile sale semnificative de intenţie ce influenţează plăţile guvernamentale şi a rezidenţilor privaţi ai unei ţări către o altă ţară, vor îndeplini interesele fiecăruia şi va fi în avantajul tuturor. Ei cred, de asemenea, că modificarea ocazională a acelor politici (cauzată de deprecierea monetară, de exemplu) când membrii asociaţi cad de acord că aceasta e în interesele fiecăruia, va ajuta comerţul internaţional să crească şi va crea mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă într-o economie mondială în dezvoltare. FMI-ul împrumută membrii ce întâmpină greutăţi în îndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de alţi membri, dar numai cu condiţia ca ei să efectueze reforme economice pentru a elimina aceste dificultăţi pentru buna lor dezvoltare şi a întregii comunităţi.

Contrar concepţiilor răspândite, FMI-ul nu are autoritate efectivă asupra politicilor economice interne a membrilor săi. Acesta nu are autoritatea, spre exemplu, să forţeze un membru să finanţeze mai mult şcolile sau spitalele şi să cheltuiască mai puţin pe achiziţionarea de avioane militare. Însă, acesta poate să atenţioneze, şi adesea o şi face, membrii asupra unei mai bune gestionări a resurselor insuficiente prin diminuarea cheltuielilor inutile cu armata sau prin majorarea lor în domeniul mediului înconjurător. Din păcate, membrii FMI-ului pot să ignore aceste sfaturi bine-intenţionate. În acest caz, Fondul Monetar Internaţional poate doar să încerce, folosind argumente raţionale, să determine acel membru să adopte politici favorizate de întreaga comunitate. Nu se pune problema niciodată de forţare a unui membru de a adopta sau nu o politică. Autoritatea pe care o posedă FMI-ul se reduce la cerinţa către membru de a divulga informaţia privind politica sa monetară şi fiscală şi să evite, cât mai mult posibil, restricţionarea schimbului valutei naţionale contra celei străine şi efectuarea plăţilor către alţi membri.

Membrii Fondului au dat acestuia o autoritate oarecare asupra politicilor de plăţi, pentru că aceste politici au o importanţă supremă în circuitul banilor între naţiuni şi pentru că experienţa a confirmat că, fără o agenţie de monitorizare globală, sistemul plăţilor în monedă străină pur şi simplu nu funcţionează. Schimbul de bani este obiectivul principal al interacţiunii financiare între naţiuni şi un element indispensabil al comerţului internaţional. Fiece monedă, fie ea dolarul, francul sau ceva mai puţin familiar ca, de exemplu, dalasiul gambian sau gourda haitiană, are un echivalent in alte valute. Valoarea relativă sau de schimb a majorităţii monezilor lumii fluctuează continuu la momentul dat, spre marea încântare sau nenorocire a comercianţilor valutari şi este anunţată zilnic în rubricile financiare ale ziarelor. Chiar dacă operaţiunile de pe piaţa valutară, unde banii (aproape la fel ca şi grâul sau merele) sunt cumpăraţi sau vânduţi, par a fi izolate de viaţa de zi cu zi, ele ne afectează profund. Cel mai adesea, putem sesiza realitatea valorilor de schimb, oarecum brusc, atunci când vom călători ca turist într-o ţară străină şi vom vedea că întâi de toate trebuie să cumpărăm bani pentru a putea cumpăra şi altceva. Cumpărarea de valută este un fapt din viaţa nu numai a unui turist , dar, de asemenea, şi a importatorilor, băncilor, guvernelor şi altor instituţii care trebuie să dobândească monedă străină, deseori pe o scară foarte mare, înainte de a putea tranzacţiona în străinătate.