Istoria Argintului

În acest referat am încercat să prezint importanţa argintului, plecând de la prezentarea pe scurt a acestuia şi axându-mă, în special, pe întrebuinţarea lui în diferite domenii, pe care le-am prezentat pe scurt.

Argintul a existat din cele mai vechi timpuri, el având rădăcini adânci în istoria omenirii, pe întreg parcursul evoluţiei sale. Multiple utilizări ale acestui metal au stârnit interesul oamenilor şi de aceea le-au utilizat în diverse ipostaze: de la monedă până în domeniul medicinei.

1. Istoria argintului.

Între argint şi aur întotdeauna a existat o „bătălie” datorită concureţei dintre acestea, dar şi o legătură între ele, ca de exemplu soarta acestora. Cunoaşterea şi apariţia aurului de către om a dus la cunoaşterea argintului. Argintul este conţinut în scorţa terestră în procent de 10 ori mai mare decât aurul.

El s-a găsit , în antichitate, în Spania şi în Armenia. Fenicienii, care au făcut prima călătorie în Spania, au fost atâta de uimiţi când au găsit acolo atâta argint, încât nu l-au putut să-l încarce, luând argint în loc de plumb.

Argintul a fost numit de alchimişti „ metalul Lunii” sau al Dianei, deoarece făceau legătura cu strălucirea acestui metal şi strălucirea Lunii. Argintul era foarte preţuit de aceştia pentru că îl considerau unul dintre cele şapte metale cu forţă tămăduitoare, antiseptică.

El este socotit un metal nobil, strălucitor, face parte din categoria metalelor preţioase. Se găsesţe în stare naturală, fiind de culoare alb – argintiu, după cum îi spune şi numele.

2. Întrebuinţările argintului.

Întrebuinţările argintului sunt în concrdanţă cu proprietăţile fizico-chimce ale acestui metal, întrebuinţări care au apărut în diferite domenii pe măsura ce s-a cunoscut proprietăţiile lui, a scăderii preţului şi a abundenţei de metal la o anumită epocă.

Conform lui I. Lăzărescu şi V. Brana principalele întrebuinţări se întâlnesc ăn domenii ca:

- giuvaergerie;

- baterea mondelor şi a medaliilor;

- confecţionarea aparaturii de laborator şi a instreumentelor medicale;

- confecţionarea obiectelor de cult, a broderiilor şi ţesăturilor;

- fabricarea oglinzilor;

- în metalurgie pentru aliaje speciale;

- în fotografie;

- în medicină;

- pentru arginatare;

- pentru recipienţi în industria chimică;

- pentru prepararea sărurilor de argint;

- în industria electrică, electronic, telefonie;

- la fabricarea cuzinţilor pentru motoare de avioane.

El se utilizează fie ca argint fin, fie mai ales sub formă de aliaje de argint.

2.1. Baterea monedelor.

Argintul a îndeplinitt mai mult timp funcţia de bani, dar a fost scos din sistemul monetar, fiind detronat de aur. Fig.1 Dinar de argint Vladislav

El a apărut la Roma în anul 217 î.e.n. Primele monede care au circulat în număr mare în Dacia în timpul regilor macedoneni Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare. În Franţa, Merovingienii şi Carolingienii nu cunoşteau decât moneda de argint.

În Europa argintul a încetat să mai joace un un rol monetar şi a rămas doar cu rol de monedă divizară, pe când în SUA a rezistat din cauza presiunii statelor producătoare de argint din vest.

2.2. În industria electornică, electrocanică.

Deorece argintul este un bun conducător se foloseşte şi în acest domeniu fie ca atare, fie sub formă de depuneri galvanice. El fiind foarte ductil, se pot realiza prin tragere fire extrem de subţiri, iar prin turnare şi ambutisare, conectori şi pastile pentru contacte electrice. Desi se oxidează cu uşurinţă, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care mulţi ani a fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de înaltă calitate se realizează din aur sau argint aurit.