Tinerii din Galați și consumul de plante etnobotanice

Introducere

Tot mai mulţi tineri sunt atraşi într-o nouă capcană. Pornind de la noţiunea de “drog“ desemnată ca fiind o substanţă medicamentoasă care inhibă centrii nervoşi provocând o stare de inerţie la necesitatea unor doze crescânde , trecem foarte uşor la un nou tip de drog , legal de această dată , “plantele etnobotanice”.

Reprezentând un “flagel al societăţii“ în care trăim, consumul acestor tip de substanţe urmat de efectele lor, afectează tot mai mult integritatea fizică şi raţională a noii generaţii.

Scopul

Scopul acestei cercetări este să identificăm percepţia tinerilor dar şi posibilele mijloace de informare şi prevenire asupra acestui fenomen.

Obiective

1. Realizarea unui profil al tinerilor adolescenţi consumatori ai acestor substanţe. (cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani)

2. Studierea fenomenului “etnobotanic” prin prisma consumatorilor.

3. Studierea cauzelor (motivaţii şi factori determinanţi) consumului de plante etnobotanice.

- părerea despre sine

- relaţia cu familia, prietenii, şcoala

4. Studierea efectelor în urma consumului de plante etnobotanice

- efecte fizice

- efecte psihice

5. Studierea atitudinii tinerilor faţă de consumul de plante etnobotanice.

- locul preferat de achiziţie

- criterii de achiziţie

- substanţe predominante

6. Studierea măsurilor cunoscute de respondenţi privind informarea.

7. Metode de prevenirea a consumului şi tratare a consumatorilor.

Metodologie

Metoda de investigare a acestei cercetări calitative este grupul de discuţii. În urma acestei metode, am aflat percepţiile consumatorilor despre fenomenul ”etnobotanic”, motivaţiile şi factorii determinanţi care au condus la consum, precum şi efectele fizice şi psihice ale acestuia, comportamentul de moment al respondenţilor, dar şi posibilele mijloace de prevenire.

Selecţia participanţilor la grupul de discuţii s-a făcut prin aplicarea chestionarului de selecţie, cei admişi au fost ulterior invitaţi într-un cadru organizat, la o dată şi oră stabilită, reamintită cu o zi înaintea desfăşurării.

Grupul a fost constituit din 8 persoane, fete şi băieţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani, aparţinând ambelor medii (rural/urban), consumatori de substanţe, după cum urmează :

- Elev / elevă, student / studentă aparţinând mediului rural,

- Elev / elevă, student / studentă aparţinând mediului urban.

Grupul de discuţii a fost organizat într-o sală spaţioasă, modern mobilată, dotată cu echipamente de înregistrare video. Atmosfera a fost plăcută, primitoare. Au fost servite, pe tot parcursul discuţiei băuturi naturale, apă plată sau minerală. Nu a fost permis fumatul, chiar dacă sala era dotată cu extractoare de fum. Durata a fost de 2 ore. La finalul grupului de discuţii, fiecare respondent a primit o agendă şi un pix.

Raport de cercetare

În urma evaluării răspunsurilor respondenţilor, s-a ajuns la concluzia generală că „drogurile legale” sunt înţelese ca droguri uşoare, substanţe chimice care înlocuiesc „drogurile ilegale” sau drogurile puternic, cu efecte asemănătoare care, teoretic, nu ar trebui să creeze dependenţă şi să afecteze grav, până la deces , integritatea structurilor fizice şi psihice ale consumatorilor. Scopul legalizării drogurilor uşoare (în alte ţări) este acela de a nu-i tenta pe tineri să consume droguri puternice (ex : heroina). Este totuşi o modalitate de a-i ţine în frâu. În acest mod, cei care au început o astfel de afacere, au avut de caştigat ... financiar. Diferenţa între „afacerea” din Romania şi cea din alte ţări, unde au fost legalizate, este că aceste „droguri uşoare” nu sunt chiar uşoare. Motivul este reprezentat de faptul că sunt obţinute doar pe bază de substanţe chimice. Totodată, tinerii ar trebui „instruiţi” înainte de a consuma, pe când la noi, aceste „droguri legale” au apărut brusc şi fără o informare adecvată asupra efectelor nocive asupra organismului şi normal că tentaţia a fost mare.