Managementul Resurselor Umane

Managementul resurselor umane

Continutul disciplinei

Managementul resurselor umane cuprinde toate activităţile, deciziile şi practicile manageriale orientate spre factorul uman, având drept obiective: asigurarea, menţinerea, dezvoltarea şi folosirea eficientă a resurselor umane dintr-o organizaţie precum şi optimizarea relaţiilor dintre acestea.

-Introducere în Managementul resurselor umane

-Asigurarea cu resurse umane în cadrul organizaţiilor

-Dezvoltarea resurselor umane şi managementul carierei profesionale

-Motivarea şi recompensarea resurselor umane

-Managementul conflictelor şi dialogul social

Cap.I. Introducere în Managementul resurselor umane

1.1. Resursele umane în organizaţii

1.2. Managementul resurselor umane - concept, obiective şi activităţi din domeniul MRU

1.3. Circulaţia şi fluctuaţia resurselor umane

1.1. Resursele umane în organizaţii

Rolul şi particularităţile resurselor umane:

- reprezintă organizaţia;

- reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii;

- sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare, precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite;

- trebuie înţelese, motivate sau antrenate în vederea implicării lor cât mai depline la realizarea obiectivelor organizaţionale;

- sunt puternic marcate de factorul timp, necesar schimbării mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor etc.;

- oamenii trăiesc şi acţionează în colectivităţi fiind ataşaţi de anumite grupuri;

- relaţiile manageri-subordonaţi trebuie să fie generate de principiul demnităţii umane;

- eficacitatea utilizării tuturor celorlalte resurse aflate la dispoziţia unei organizaţii depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de eficacitatea folosirii resurselor umane;

1.2. Managementul resurselor umane - concept, obiective şi activităţi din domeniul managementului resurselor umane

MRU vizează două obiective primordiale:

-atragerea, obţinerea şi reţinerea forţei de muncă în organizaţie, dată de: reducerea absenteismului, a fluctuaţiei de personal, creşterea siguranţei în muncă;

-eficacitatea personalului, adică realizarea cu succes a sarcinilor ce sunt alocate fiecărui angajat, lucru ce depinde într-o mare măsură de motivarea personalului şi capacitatea acestuia.

1.3. Circulaţia şi fluctuaţia resurselor umane

Circulaţia resurselor umane constituie mişcarea persoanelor în interiorul pieţei muncii, constând în plecări/intrări în cadrul firmei.

Circulaţia poate fi apreciată cu ajutorul indicatorilor:

-coeficientul circulaţiei la intrări: raportul dintre numărul persoanelor intrate în firmă şi numărul de personal al acesteia.

-coeficientul circulaţiei la plecări: raportul dintre numărul persoanelor care ies din firmă şi numărul de personal al acesteia

-coeficientul circulaţiei totale : raportul dintre suma persoanelor intrate şi a celor ieşite din unitate în intervalul analizat şi numărul de personal

Fluctuaţia resurselor umane are loc atunci când angajaţii părăsesc organizaţia şi trebuiesc înlocuiţi.

Fluctuaţia poate fi:

-voluntară: demisie, transfer la cerere, lichidarea cu acordul părţilor a contractului de muncă ;

-involuntară: transfer în interes de serviciu, concedieri.