Cuprins
- Argument pag 3
- Cap 1- Aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare
- 1.1 materii prime animale pag 4
- 1.2 materii prime vegetale pag 5
- Cap 2 –Operaţii specifice în produse culinare
- 2.1 prelucrarea primară pag 7
- 2.2 prelucrarea termică pag8
- Cap 3-Depozitarea şi păstrarea alimentelor
- 3.1 Reguli de depozitare pag 10
- 3.2 Reguli de păstrare pag 11
- Cap 4-Tehnicii de servire pag 12
- 4.1 Sistemul de servire utilizat pag 13
- 4.2 Reţete tradiţionale Moldoveneşti pag 15
- Cap 5- Norme de igiena şi protecţia muncii pag 19
- BIBLIOGRAFIE pag 20
- ANEXE pag 21
Extras din proiect
ARGUMENT
Sărbătoarea Învierii Domnului este păstrată cu stricteţe în Moldova, unde tradiţiile şi obiceiurile sunt transmise din generaţie în generaţie.
Un element central al acestor sărbători Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca. Gospodinele fac pasca dis de dimineaţă, după care o duc la Biserica pentru a fi sfinţită în noaptea de Înviere. Dimineaţa, credincioşii mănâncă din sfânta pască în loc de anafură sau cunoscutul paşti.
Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se cânta „Hristos a Înviat”, credincioşii marchează momentul cu împuşcături sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.
Tot în această noapte, fetele nemăritate merg la biserică şi spală clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţă se spală cu ea pe faţă pentru a fi îndrăgite de băieţi neînsuraţi din sat.
Potrivit tradiţiei, baieţii care nutresc sentimente pentru fetele nemăritate trebuie sa meargă la casele lor şi să le ofere un ou roşu.
În Câmpulung Moldovenesc, oamenii se strâng dis-de-dimineaţă în curtea Bisericii, se aşează în formă de cerc, purtând lumânări aprinse în mână şi aşteaptă venirea preotului pentru a le sfinţii bucatele din coşul pascal.
Fiecare credincios are câte un coş pregătit după orânduiala strămoşilor. Coşul este acoperit cu un prosop ţesut cu modele specific zonei, iar în el sunt aşezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi.
Seminţele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie păstrată peste an pentru a aduce belşug, zahărul este folosit la vitele bolnave, se spune că are puteri miraculoase, făina pentru ca rodul grâului să fie bogat, iar ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şunca, brânza, bani, flori, sfeclă roşie cu hrean şi bineînţeles ouăle roşii.
După sfinţirea coşului pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie.
CAP 1
Aprovizionarea cu materi prime şi auxiliare
Materiile prime sunt alimente folosite în cantităţi mari, care se regăsesc în produsul finit şiinfluenţează caracteristicile nutritive şi organoleptice ale acestuia.După natura lor se grupează în:
materii prime de origine vegetală
(cereale şi produse cerealiere, legume,fructe, produse zaharoase, grăsimi vegetale);
materii prime de origine animală
(carnea, subprodusele şi produsele din carne, lapte şi produse din lapte, ouăle, grăsimile animale).
Materiile auxiliare
sunt alimente folosite în cantităţi mici care pot lipsi din preparatul culinar şiinfluenţează numai proprietăţile organoleptice ale acestuia. Din această categorie fac parte: stimulentele,condimentele, coloranţii alimentari, afânători şi substanţe gelifiante
1.1 Materii prime animale
Carnea de miel este o carne rosie bogată în acizi graşi omega3, complexul de vitamineb, hipocalorică, din 100g carne de miel prepartă la grătar sau la cuptor asimilam 160 kcal.
Cum se recunoaşte carnea de miel proaspătă? Aprecierea prospeţimii cărnii de miel se realizează organoleptic, folosindu-se organele de simț: văzul, mirosul şi pipăitul. Astfel, aprecierea organoleptică are în vedere următoarele: aspectul: la carnea proaspătă suprafaţa este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secţiune, carnea este lucioasă şi slab umedă; culoarea: la suprafaţă este roz, iar în secţiune culoarea este roşie, caracteristica speciei şi regiunii anatomice; consistenţă: fermă şi elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede;
mirosul: plăcut, caracteristic speciei; grăsimea: albă şi compactă; măduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secţiune umple complet canalul medular; tendoane şi articulaţii: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede; bulionul (fiertura de carne după sedimentare): limpede şi aromat, cu un strat de grăsime la suprafaţă.
Oul -este un aliment foarte valoros, folosit în alimenaţia omului.atât în scopuri dietetic, în alimenaţia normal, precum şi în industrie pentru obţinerea prafului de ou, a produselor de patiserie, a pastelor făinoase, a maionezelor, a sosurilor,etc. Oul reprezintă un aliment foarte valoros în alimentaţia omului datorită conţinutului lui de factori nutritive indispensabil organismului.
Bibliografie
Diaconescu I. Merceologie alimentară, Editura Eficient, Bucureşti, 1998
Dima D.,
Stănescu D. Merceologia produselor de alimentaţie publică, Universitatea Creútină
Pamfilie R Alimentaţia ragională a omului, Editura ASE, Buruceşti, 1988.
Procopie R. Mărfurile alimentare în comerţul internaţional, Editura Economică, Bucureşti,
Nicolescu, R. Tehnologia restaurantelor, Editura INTER-REBS, Bucureşti, 1998
Procopie R. Bazele merceologiei, ASE, Bucureşti, 2001
Nicolau M. Analiza riscului prin puncte critice de control în circuitul alimentelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mesele Festive de Pasti.docx