Managementul Riscului Tehnologic

Managementul dezastrelor tehnologice poate fi împartit în doua parti majore: Managementul riscurilor chimice si Managementul situatiilor de urgenta.

Managementul riscurilor este definit ca suma tuturor activitatilor si masurilor efectuate

pentru reducerea riscului. Managementul riscului încearca echilibrarea conflictelor ce apar la

exploatarea oportunitatilor pe de o parte si evitarea pierderilor, accidentelor si a dezastrelor pe de alta parte.

Hazardul în industria chimica se defineste ca fiind o proprietate chimica sau fizica care are

potentialul sa produca pierderi umane, materiale sau pagube în mediu. De exemplu o substanta

exploziva sau un rezervor sub presiune în care este depozitat o substanta toxica .

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme într-un incident/accident .

Riscul în industria chimica se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de

productie sau accidente umane ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute. Riscul este o combinatie a incertitudinii si a pagubelor, raportul între hazard si siguranta.

O nou abordare în calculul riscului tehnologic propune includerea vulnerabilitatii în formula

riscului :

R = F x C x V (1.1)

unde: F- frecventa evenimentului (nr. eveniment/an); C- consecintele (tone/eveniment sau decese/eveniment); V - vulnerabilitatea populatiei din zona sau a personalului de pe amplasament.

Accidentul chimic poate sa fie definit drept o pierdere de continut de material sau energie.

Analiza de risc: Estimarea cantitativa a riscului, bazat pe metode ingineresti si matematice

pentru combinarea estimarii consecintelor si frecventelor de accidente.

Evaluare de risc: Proces cu ajutorul caruia rezultatele analizei de risc sunt folosite pentru a

lua decizii prin folosirea strategiilor de reducere a riscului.

Date generale: Instalaţia analizata este alcătuită dintr-un rezervor cu capacitate de 1440 in care este depozitat metanol precum si instaltia aferenta acestuia si o cuva de retentie dimensiuni cuvă: 20,45m x 24,1m;

cantitatea din cuvă: 1250 tone metanol.

Prezentarea substanţei:metanol Metanolul este cel mai simplu alcool- ca structura-, usor inflamabil, incolor si toxic. Se recunoaste prin mirosul mai bland si mai "dulce" decat al etanolului. Este utilizat frecvent ca solvent, denaturant pentru etanol, carburant sau ca antigel Metanolul, cunoscut si ca alcool metilic, carbinol, este toxic prin doua mecanisme. Pe de o parte (prin ingestie, inhalare, absorbtie cutanata) poate fi fatal datorita efectului de depresiv SNC. Pe de alta parte, toxicitatea lui se datoreaza scindarii in ficat sub influenta alcool-dehidrogenazelor, rezultand acid formic si formaldehida care cauzeaza orbire prin distrugerea nervului optic. Efectele toxice ale metanolului se instaleaza dupa ore intregi, iar antidoturile eficiente sunt etanolul si fomepizolul. Intoxicatia cu metanol se manifesta initial prin depresia sistemului nervos central; apar dureri de cap, ameteala, greata, pierderea echilibrului, confuzie, iar la doze mari apar pierderea constientei si moartea. La 10-30 de ore dupa acestea simptome primare, apar pierderea vederii si acidoza cauzate de acumularea formiatilor in sange. Esterii metanolului nu prezinta insa aceasta toxicitate.

Identificarea punctelor critice la instalaţia studiată

În urma verificării rezervorului studiat au fost identificate punctele critice de unde pot

proveni poluări accidentale cu metanol . Aceste puncte critice sunt prezentate în tabelul 1

Tabel 1. Lista punctelor critice de unde pot proveni poluări accidentale cu metanol

Nr.

crt. Locul de unde poate proveni

poluarea accidentală Cauzele posibile ale poluării Denumire

poluant

Depozitare, vehiculare de metanol

a. - cisternă CF - ventile care nu închid

corespunzător (defecte). metanol

b. - containere - robinete care nu se închid

etanş,

- robinete cu garnituri defecte. metanol

c. - trasee de vehiculare a metanolului - neetanşeităţi la racordul de

cuplare elastică la cisterna CF

sau la containerele primare,

- ruperea conductelor,

- robinete cu presetupe defecte,

- îmbinări cu flanşe neetanşe

- garnituri necorespunzătoare,

- montaj incorect,

- deteriorări. metanol

d. - rezervoare de depozitare - ventile cu presetupe defecte,

- îmbinări cu flanşe neetanşe,

- spargerea sticlei de nivel,

- fisuri în pereţii rezervorului. metanol

Estimarea calitativă a riscurilor

Descrierea detailată a scenariilor posibile de accidente majore

În continuare sunt prezentate o serie de scenarii de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, imaginate pentru amplasament, cu o evaluare a cauzelor, efectelor şi a modului previzibil de evoluţie.

1. Atac terorist sau atac din aer

Se presupune că un atac terorist sau un atac din aer ar avea loc cu mijloace explozive.

Efectele unor astfel de eveniment depind mult de ţintele care sunt vizate. Dacă atacul se produce în sectorul chimic, unde sunt prezente toate substanţele periculoase , un astfel de eveniment poate produce avarierea rezervoarelor cu deversarea conţinutului acestora,concomitent s-ar produce incendierea metanolului scurs şi a celui eventual rămas în rezervoarele avariate. Aprinderea metanolului şi gazelor de formaldehidă din instalaţia de formaldehidă sunt de asemenea posibile.

Un atac puternic poate duce la avarierea atât a rezervoarelor cât şi posibil a cuvelor de

retenţie. Datorită construcţiei foarte solide, din beton armat a cuvelor de retenţie (în special a celor de la rezervoarele de metanol care sunt sub forma unui zid antiexplozie), dacă atacul nu ar viza direct construcţia din beton a acestora, se poate presupune că acestea, cel puţin în parte ar rezista unei explozii în zonă, protejând astfel scurgerea pe suprafeţe mari a metanolului şi formaldehidei.

O explozie care ar viza direct rezervoarele de formaldehidă şi ar avaria şi cuvele de retenţie ar duce la scurgerea pe suprafeţe întinse a soluţiei de formaldehidă. Aceasta ar produce prinvaporizare(favorizată şi de un eventual incendiu în zonă) poluarea puternică a aerului şi posibil aprinderea vaporilor.

În cazul unui atac cu mijloace explozive la rezervoarele de metanol, explozia s-ar amplifica datorită conţinutului acestora. Se poate produce în acest mod explozii puternice cu deversarea unei mari cantităţi de metanol incendiat. Acest tip de explozii sunt similare exploziilor BLEVE(„boiling liquid expanding vapour explosion”), explozie prin expansiunea vaporilor unui lichid în fierbere, care este tipică la lichidele aflate la o temperatură superioară celei de fierbere (supraîncălzite). Se precizează că acest tip de explozii nu sunt explozii BLEVE propriu zise ( care sunt tipice gazelor lichefiate şi lichidelor supraîncălzite) dar prin producerea fireball pot avea efecte relativ similare.

În cazul producerii unei astfel de explozii, suprapresurizarea rezervorului urmată de expansiunea bruscă a vaporilor s-ar datora atât supraîncălzirii cât şi undei de presiune create de mijlocul exploziv, care ar duce la ruperea rezervorului şi crearea unei ”fireball”, minge de foc cu energie deosebit de mare. În acest caz efectele energiei (radiaţiei termice) cauzate de „fireball” pot fi mai importante decât suprapresiunea undei de şoc. Explozia cisternelor cu metanol surprinse la rampă este de asemenea posibilă în cazul când acestea ar fi direct vizate de atac. Este posibil ca metanolul scurs şi incendiat să nu poată fi reţinut în cuvele de retenţie din cauza avarierii acestora ca urmare a atacului, incendiul răspândindu-se pe suprafeţe întinse. O astfel de evoluţie este însă improbabilă datorită construcţiei foarte solide a cuvelor de retenţie, a căror avariere s-ar putea produce doar în cazul unui atac foarte puternic.