Managementul Stocurilor

Cap.1.1. Managementul activităţii de menetenanţă prin stocuri

Stocul este o cantitate de bunuri sau resurse materiale care nu sunt utilizate in present, ci constitue o rezerva pentru productie sau vanzare in viitor.

Scopul teorie stocurilor este sa determine reguli pe care sa le poata folosi managerul, pentru a minimize costurile legate de satisfacerea cererii clientilor si de costurile de mentinerea stocului. Teoria modelelor de stocare ofera raspunsuri la urmatoarele intrebari:

1. Cat, ce cantitate sa se comande?

2. Cand, la ce intervale de timp sa se plaseze comenzile de reaprovizionare, in

scopul refacerii sotocului, astfel incat costurile totale sa fie minime?

In gospodarirea stocurilor i9ntervin urmatoarele costuri:

1. Costul de lansare a comenzii ori a productiei: c1

Multe costuri associate de plasarea unei comenzi ori de lansarea productiei, in cazul in care bunurile din stoc se fabrica intern, nu depend de marimea comenzii ori de cea a lotului de productie care se fabrica. Acestea sunt costurile de lansare a comenzii ori de lansare a productiei, c1.

In aceste costuri sunt incluse:

- Costuri legate de administratie: cumparare, contabilitate, receptie.

- Daca bunurile se fabrica intern, sunt incluse costurile de reglare a masinilor ce

produc acele bunuri.

2. Costul de achizitie, ca, este costul de cumparare a unei singure unitati. Include

costul materialelor, al producerii si uneori si costul de transport.

3. Costul de mentinere a stocului sau costul de stocare, cs, pentru o singura

unitate de produs, pe o perioada de timp, de exemplu (u.m.)/an. Deoarece stocul constitue o investitie, costul de stocare include dobanda capitalului investita in stoc (fond imobilizat).

` Costul de stocare mai poate include:

- Cheltuielile de depozitare: chirie, iluminare, caldura, congelare, umiditate, aer conditionat etc.

- Cheltuielile de deteriorare ori depreciere: valoarea produselor perisate in timpul stocarii.

- Cheltuieli de personal: asigurare, paza, intretinere a echipamentului.

4. Costul de penurie sau de penalizare pentru lipsa din stoc, cp, pentru o unitate

de produs, pe o perioada de timp, de exemplu (u.m)/an.

Motivul principal de constituire a stocurilor este evitarea costurilor de penalizare pentru lipsa din stoc. Printer aceste motive, mentionam:

- Un profit mai redus, legat de vanzari mai mici datorate lipse din stoc;

- Vanzari mai mici datorate pierderii clientilor care cumpara din alta parte;

- Costuri de stagnare a productiei, datorate lipsei din stoc a materialului brut ori a semifabricatelor;

- Lipsa de lucru, pe durata stagnarii, pentru angajatii intreprinderii;

- Costuri in plus, legate de urgenta cumpararii materialelor care lipsesc.

Alte motive, bazate pe decizii deliberate si logice de formare si mentinere a

stocurilor, sunt:

- Sa asigure bunuri in cantitate disponibila suficienta pentru a satisface cererea anticipate;

- Sa asigure compensarea eventualelor perturbari ce apar in procesul de productie si sa absoarba variatiile care apar in productie si cerere.

- Sa beneficieze de avantajul reducerilor in pretul de achizite in cazul cumpararii unor cantitati mari.

- Sa preintampine lipsa unor materiale in viitor.

- Sa absoarba fluctuatiile sezoniere in utilizare sau cerere.

- Ca o politica deliberata particulara de investitie in cazuri de inflatie ori de recesiune economica

Exista insa si alte motive de mentinere a stocurilor:

- Sunt retinute in stoc articolele invechite;

- Controlul stocului este inexistent ori nu este bine efectuat;

- Stocul rezulta din comenzi prea mari, care nu sunt corelate cu productia ori cu vanzarea; nu exista o corelatie intre productie si marketing;

- Se iau decizii neoptimale, de exemplu se creste excesiv stocul de semifabricate ori bunuri fabricate in intreprindere pentru asigurarea productiei pe termen lung.

Obiectivul in controlul stocului este sa se stabileasca cantitatea care se comanda si

intervalul dintre comenzi, astfel incat cheltuielile legate de stocare, mentionate mai sus si exprimate printr-o functie cost (valoarea medie totala a costurilor), sa fie minime si sa se poata desfasura activitatea normala de vanzare ori productie.

In gestiunea stocurilor se folosesc doua modele:

1. Modele deterministe de stocare, ce presupun certitudine completa. Valoarea

tuturor factorilor: cerere, timp de livrare, costuri, sunt cunoscute exacti si nu exista nici un element de risc sau incertitudine.

2. Modele stochastice de stocare, in care unii factori sau toti nu sunt cunoscuti cu certitudine ci pot fi doar evaluati probabilistic.

Cap.1.2. Model de stocare cu aprovizionare instantanee fără lipsă din stoc

Pentru precizarea ipotezelor, sunt necesare prezentari ale urmatoarelor notiuni:

Timpul de livrare a comenzii este lungimea intervalului de timp dintre momentul in care a fost lansata comanda de aprovizionare si momentul in care comanda intra in stoc.

Cererea este cantitatea solicitata de vanzare ori de productie. Se exprima prin rata de cerere adica numarul de unitati cerute pe unitatea de timp.

Ipotezele modelului:

1. Aprovizionarea este instantanee, deci timpul de livrare este nul. Intreaga

comanda este livrata deodata.

2. Nu se admite lipsa din stoc.

3. Costul de lansare a unei comenzi, c1 este constant, cunoscut si este

independent de numarul produselor livrate.

4. Cererea, exprimata prin rata de cerere r egala cu numarul de articole cerute

in unitatea de timp, este constanta si cunoscuta.

5. Costul de stocare, cs, al unei unitati de produse pe unitatea de timp este

constant si cunoscut.