Migrația Forței de Muncă din România

Migraţia forţei de muncă din România

1. Consideratii generale

Evolutia in timp a efectivului si structurii populatiei se datoreaza atat miscarii naturale,cat si miscarii migratorii.Fie ca este de tip spatial(de la zona de origine catre zona de destinatie), de tip temporal (temporara si nedefinita ),de tip rezidential (schimbarea se resedinta si schimbarea de domiciliu) sau de tip economic,miscarea migratorie se refera la populatia care isi schimba domiciliul permanent dintr-un teritoriu delimitat din punct de vedere administrativ in altul ,adica deplasarea populatiei dintr-o localitate in alta sau dintr-o tara in alta.

Din acest punct de vedere se poate vorbi despre evenimente si fenomene demografice specifice celor doua migratii:

• migratia internationala sau externa ,care desfasoara intre tari sau spatii comunitare,sub incidenta legilor internationale,comunitare si nationale;

• migratia interna,care se desfasoara in interiorul unei tari sau al unui spatiu comunitar,sub incidenta legilor nationale si comunitare.

Migratia reprezinta un proces spatial de adaptare a fortei de munca la cererea sistemului productiv,realizat fie sub forma schimbarii domiciliului ,a apropierii acestuia de locul de munca (migratie),fie prin pastrarea domiciliului si deplasarea la locul de munca (pendulatorie sau nevetism).

In functie de tipurile de localitati existente, mobilitaea teritoriala ia forma interrurala, interurbana, precum si intre localitati urbane si rurale.In toate aceste cazuri,mobilitatea teritoriala se desfasoara sub forma de fluxuri cu doua sensuri,de sosire (imigrare)si de plecare (emigrare).

Aceasta forma de mobilitate care poate angrena fie numai forta de munca ,fie si persoane inactive care se desfasoara in interiorul unor unitati teritoriale(intra sau interna) sau intre diversele unitati teritoriale (iner sau extra).Ca urmare migratia afecteaza numarul ,structura populatiei pe varste si sexe,ca si evolutia unor fenomene demografice ,atat in zonele de plecare ,cat si in cele de sosire.

In raport cu societatea ,migratia poate sa fie un fenomen de reechilibrare a numarului si structurii demografice intre zone si localitati,un mecanism de competitie si reglare.Echilibrul existent intre populatii si resurse se modifica ,fie prin aparitia unui surplus de populatie ,constituindu-se o “zona de emigratie”.

In functie de durata si natura deplasarilor ,exista mai multe tipuri de migratii teritoriale:

-migratii definitive,cu schimbarea totala(patiala)a resedintei

-migratii temporare ,fara ca aceste deplasari sa influenteze domiciliul stabil al persoanei

Referitor la legislatia care reglementeaza formele administrative necesare acestor deplasari,trebuie subliniat faptul ca in general.deplasarile pe perioade scurte de timp nu se iau in considerare. Modificarea temporara a domiciliului pe o perioada mai indelungata de timp si care necesita aprobarea organelor administrative alcatuieste miscarea migratorie flotantă.

In functie de durata si natura deplasarilor, migratia poate sa aiba diferite forme, cum ar fi:

• migratia zilnica (miscarea pendulatorie a populatiei),cunoscuta si sub denumirea de navetism ,care presupune deplasarea populatiei dintr-o localitate in alta,datorita neconcordantei dintre domiciliul stabil si sediul locului de munca.Migratia zilnica poate fi:bicotidiana,cotidiana,saptamanala sau ocazionala

• migratia sezoniera,care afecteaza indeosebi populatia si forta de munca din agricultura

• migratia de week-end sau migratiile turistice,difera ca directii de deplasare.

In functie de persoana migranta,adica aaceea care isi schimba domiciliul intr-un interval de timp,se pot delimita:

• migranti temporari,daca isi schimba locul de munca dar pasteaza domiciliul obisnuit

• transferati ,daca isi schimba domiciliul dar isi pastreaza locul de munca

• migranti pe termen lung ,daca isi schimba domiciliul si locul de munca pentru o perioada lunga de timp

• nonmigranti ,care nu si-au mutat niciodata in alta parte domiciliul sau locul de munca intr-o anumita perioada de timp.

Dupa cum am mai amintit migraţia reprezintă deplasarea în vederea schimbării locului de trai şi a condiţiilor de muncă, determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali.Acest fenomen poate fi clasificat in functie de sensul miscarii persoanelor, inspre sau dinspre o ţară.Emigraţia este fenomenul părăsirii ţării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili in alta tara respectiv regiune. In fond emigrarea este datorata anumitor motive de ordin politic ,economic,cultural si personal.

Imigratia reprezinta o miscare migratorie internationala, individuala sau de masa, emanata de motive economice, studiu, munca, familiare sau dictata de situatii de persecutie, conflicte, catastrofe naturale sau evenimente revolutionare. In documentele oficiale imigrantii sunt numiti „straini”. Refugiatii sunt cetãteni strãini care din cauza discriminarilor de rasã, religie, nationalitate, opinie politicã, apartenentã la un grup social sau din cauza persecutie suferitã în tara de origine, se aflã într-o altã tarã care le-a oferit protectie si un trai mai bun.

George Ravenstein in lucrarea sa” The Laws of Migration” din anul 1885 formuleaza cele sapte legi ale migratiei astfel:

1.Cea mai mare parte a migranţilor parcurg distanţe mici, producand „curente de migraţie” orientate inspre marile centre culturale şi industriale.

2. Procesul de „absorbţie” a migranţilor se desfăşoară mai rapid in oraşele cu o dezvoltare rapidă, unde aceştia contribuie, direct proporţional cu numărul lor la dezvoltare.

3. Procesul de „dispersie” este inversul procesului de „absorbţie” şi manifestă trăsături similare.

4. Fiecare curent de migraţie produce un contra - curent de compensare.

5. Cei stabiliţi in oraşe migrează mai puţin faţă de cei din zonele rurale ale ţării.

6. Migranţii care parcurg distanţe mari preferă de obicei mari centre industriale sau comerciale.

7. Femeile migrează mai mult decat bărbaţii.

În ceea ce priveşte motivaţia care stă în spatele migraţiei persoanelor putem utiliza categoriile de nevoi din teoria motivaţională elaborată de Abraham Maslow. Psihologul american susţine în teoria sa că omul are ca şi bază de plecare cinci nevoi primare din care derivă majoritatea comportamentelor sale şi anume:

• nevoile fiziologice (hrană, apă,căldură)

• nevoile de siguranţă (securitate, stabilitate, sănătate)

• nevoile sociale de afiliere şi dragoste

• nevoia de stimă (recunoaşterea valorii) şi nevoia de autoimplinire.

Conform teoriei elaborate de Maslow motivul principal al emigrarii este nevoia de stimă care implica un nivel de trai mai ridicat, studii mai aprofundate şi un salariu mai motivant.Nevoia de siguranţă reprezinta cel de-al doilea motiv urmat de nevoia de autoimplinire. Multe dintre persoanele care au emigrat din aceste motive au parasit tarile de origine definitiv,astfel atingandu-si obiectivele urmarite: libertate,autonomie si descoperirea unor noi valori care nu puteau fi atinse in tarile din care au plecat.

Figura 1.3. Motivele emigrării – scara lui Maslow

Datele prezentate arata ca migratia are atat aspecte pozitive cat şi negative, din punct de vedere al mentalitatii dar si in plan social. Printre aspectele pozitive putem enumera:dezvoltarea economică locală, stimularea spiritului antreprenorial şi toleranţa crescută in unele din zonele cu o rata ridicata a migratiei.De asemene circulaţia forţei de muncă favorizează diseminarea cunoştinţelor tehnice şi a metodelor moderne de lucru intre statele afectate de fenomenul migraţiei. In Uniunea Europeană, libera circulaţie a persoanelor potenţează dobandirea unui mod de gandire european. In teorie, libera circulaţie a forţei de muncă, fără intervenţii din partea statului de origine sau a celui gazdă, are efecte pozitive, echilibrand avantajele. Pe de o parte, in ţara de origine rata şomajului scade şi salariile cresc, migrarea forţei de muncă reducand dezechilibrele de pe migranţilor şi calificările imbunătăţite ale lucrătorilor care se intorc. Pe de altă parte, in ţara de destinaţie, rezerva de resurse umane creşte, ceea ce duce la incetinirea creşterii salariilor şi la creşterea de capital.

Efectele negative ale fenomenului sunt reprezentate in principal de: o mare dependenţa economica a comunităţilor de veniturile provenite din migraţie, copii abandonaţi, trafic de persoane.

Fenomenul migrationist s-a manifestat inca din cele mai vechi timpuri, concretizat prin transhumanţă, invazii, colonizări şi cruciade, sau provocat, in general, de “ mirajul “ exercitat de regiunile mai bogate asupra populaţiilor mai sărace .Se considera ca nu exista nicio tara care de-a lungul timpului sa nu fi beneficiat de influenta politica si economica a unei alte tari cu o populatie importanta , omogena si cu o demografie dinamica.