Motivele care îi Determină pe Tinerii Studenții din Cadrul Universității Transilvania să Prefere Munca în Străinătate în Favoarea Celei din Țară

Introducere

În ziua de azi, nu există o corelare între piaţa muncii şi numărul absolvenţilor din fiecare an. De aici şi diferenţa dintre cerere şi ofertă. Dat fiind faptul că salariile pe care le primesc de obicei absolvenţii sunt mici (salariu mediu este de 350 de euro), singura alternativă de a progresa pentru tineri este să migreze către statele dezvoltate.

M-am documentat pe internet de fenomenul „migrație” în România, în baza căruia am găsit mai multe studii efectuate de instituții care se ocupă cu studiul unor teme de actualitate în România (IRES, Eurobarometrul). Prin intermediul acestor studii, care fac referire la motivele care îi determină pe tinerii să prefere munca în străinătate în favoarea celei din ţară, am încercat să aflu dacă și studenții din Brașov preferă ca după terminarea studiilor să lucreze în afara granițelor României.

Cercetarea a fost efectuată pe 40 de respondenți (77,5% sunt de gen masculin și 22,5% sunt de gen feminin) din cadrul Universității Transilvania Brașov, din diferiți ani de studiu, cu vârste cuprinse între 20 – 35 de ani (87,5%) și sub 20 ani (12,5%).

În urma cercetării efectuate am constatat că ideea de a emigra este vazută de cei mai mulți dintre tineri ca o promisiune a realizării personale. Apoape toți tinerii din România sunt nemulțumiți de ce le oferă statul, atât din punct de vedere economic, cât și educațional și din acest motiv vor să-și încerce norocul în străinătate. Coordonatele care îi determină pe tinerii din România să considere munca în afară ca o rețetă pentru succes ar fi salariile mai atractive, condițiile mai avantajoase, fructificarea studiilor, aprecierea muncii și recunoașterea abilităților acestora.

Rezultatele cercetării nu reprezintă portretul tuturor studenților din Brașov, deoarece întrebările din cadrul cercetării au fost concepute doar pentru studenții care intenționează să lucreze în afara granițelor României.

Capitolul 1. Definirea conceptului de migrație

Termenul de migrație definește procesul ca fenomen de schimbare definitivă a localității de domiciliu de către un individ sau mai mulți indivizi (gruputi). uneori acest eveniment poate fi însoțit de schimbarea locului de muncă sau de schimbarea statutului social sau a unei părți din acest statut (ocupație, nivel de instrucție, venit etc.).

Migrația este considerată componentă esențoală a proceselor de dezvoltare, chiar un simbol al acestora. Astfel, „diferitele forme ale acestui fenomen sunt corelate cu schimbările econimice, de structură socială și de calitate a vieții. În anumite condiții și sub anumite aspecte, migrația apare ca reacție la aceste schimbări; la rândul ei, reacția respectivă poate avea efecte în domeniile vieții economice, al calității vieții și structurii sociale”.

Factorii care determină sau doar influențează migrația sunt legați de originea, destinația, obstacolele dintre origine și destinație, precum și de caracteristicile populației supuse „riscului” de migrație .

Din perspectiva demografică migrația este definită ca formă de mobilitate „teritorială (spațială sau geografică) a populației, însoțită de schimbarea domiciliului obișnuit între două unități administrativ- teritoriale bine definite”.

Definiția dată de profesorul Dumitru Sandu, în cartea în care a analizat fluxurile de migrație internă în perioada comunistă, pornește de la premisa că mobilitatea teritorială produce și o mobilitate socială: „esența fenomenului de migrație nu este deplasarea în teritoriu, ci deplasarea în <<spațiul social>>”, astfel că „se impune adoptarea sistematicăa cadrului teoretic al mobilității sociale în abordarea migrației, prin aceasta neexcluzându-seposibilitatea definirii operaționale a migrației în termini de deplasare în teritoriu.

Definiția migrației folosită în această lucrare este cea folosită de Sandu (1984:20) tocmai pentru că se dorește identificarea schimbărilor de natură socială: „eveniment socio-demografic, care se referă la deplasarea unei persone - individual sau în cadrul unui grup - în afara comunitățiisale de rezidență în decursul unei perioade de referință date .

Migrația circulatorie a româmilor este un fenomen complex și se pare extrem de dinamică în ultimii 10 ani. De la o mobilitate international foarte scăzută, aflată sub constrângerile regimului comunist totalitatar, pare că românii au redescoperit migrația pe distanțe mari, o dată ce granițele au fost deschise. Ridicarea regimului vizelor pentru România la sfârșitul anului 2002 are deja un impact covârșitor asupra noilor forme de migrație internațională. Schimbări pot fi imaginate nu doar în ce privește destinațiile obișnuite, ci și legate de scopurile migrație, volumul migrației, rețelele de migrație, viața comunităților de origine, și așa mai departe .