Extras din proiect

Realizarea studiului a urmat parcurgerea următoarelor etape principale:

1. Colectarea de date primare şi secundare;

2. Analiza situaţiei socio-economice a zonei rurale în prezent:

- Niveluri şi evoluţii ale principalilor indicatori demografici şi economici;

- Situaţia actuală privind resursele umane – Gradul de ocupare, nivelul şi structura populaţiei active şi a populaţiei inactive, somajul etc.

3. Formularea de premise, ipoteze şi perspective ale dezvoltării viitoare a zonei rurale, pe termen mediu şi lung

4. Identificarea de oportunităţi pentru noi afaceri şi direcţii de acţiune pentru valorificarea acestora.

În cadrul primei etape, de colectare a informaţiilor necesare, s-a recurs mai întai la bazele de date ale Direcţiilor teritoriale de Statistică, pe serii dinamice (perioada 2003 - 2008) aferente pricipalilor indicatori statistici:

Indicatori socio – demografici: populaţia; forţa de muncă; şomerii etc.

Indicatori economici: agricultura; industria; serviciile; comerţul; etc.

Indicatori de caracterizare a nivelului de trai: condiţii de locuit, condiţii sociale; condiţii de mediu etc.

Principalul instrument utilizat în acest scop l-a constituit ancheta pe baza de chestionar realizată pe un eşantion reprezentativ de primării din judeţele Regiunii Sud Muntenia

Pe baza informaţiilor primare şi secundare obţinute în prima etapă a studiului, studiul prezintă principalele tendinţe în evoluţia proceselor socio-economice semnificative şi o diagnoză a dezvoltării zonelor rurale abordate, inclusiv pe baza unor analize SWOT, pentru evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra dezvoltării mediului rural.

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA

Analiza principalelor elemente de caracterizare a dezvoltării acestei regiuni se bazează pe datele publicate in Anuarul Statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Călăraşi pe anii 2008 si 2009, cu date pentru perioada 2003 – 2008.

1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a ţării.

Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional Otopeni, un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe (Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe şi 509 comune cu 2018 sate.

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%.

Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este cămpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova) cuprind atât câmpia cât si dealurile şi munţii, îm această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale ţarii - vârfurile Moldoveanu (2544m) şi Negoiu (2535m) din Masivul Făgăraş şi vărful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată preponderent în judeţele din Sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii şi din care 80,6% reprezintă teren arabil.

Potrivit datelor Direcţie Regionale de Statistică Călăraşi, populaţia regiunii era de 3.284.525 locuitori în anul 2008, (15,4% din populaţia ţării), cu o densitate de 97 locuitori/km 2, se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,4% trăieşte în mediul urban iar 58,6% în mediul rural.

În comparaţie cu judeţele din sud, judeţele din nordul regiunii concentrează un număr mai mare atât de populaţie cât şi de centre urbane.

Evoluţia structrii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării, generat de scăderea natalităţii.

Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta (39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).