Externalizarea Serviciilor Logistice

I. PARTEA TEORETICĂ

1. Ce este externalizarea (outsourcing)?

Întreprinderile au tendinţa din ce în ce mai mult de a se (re)centra pe activităţile lor principale, denumite şi activitaţi de bază. Pentru a nu face apel la tehnicile pe care întreprinderea nu le deţine sau pe care nu le pot exersa într-un mod rentabil sau care ar face gestiunea întreprinderilor prea complexă, un număr de întreprinderi s-au întors spre meseria lor de bază, scăpând de sarcinile cu valoare adăugată redusă pe care le executau anterior.

Externalizarea este procesul prin care o întreprindere deleagă şi încredinţează unei societăţi partenere o operaţie, sarcină sau funcţie care se integrează în activitatea sa globală, dar pe care trebuia să o asigure ea însăşi. Ea constă într-o relaţie sistematică de parteneriat şi se adresează unei prestaţii, relaţiile în cauză fiind stabilite printr-un contract.

Externalizarea reprezintă o decizie de management luată în urma unor analize amanunţite efectuate în cadrul firmei: practic, aceasta are de ales între crearea unui departament nou, implementarea unui software de specialitate, sau apelarea la un furnizor care ii poate oferi în acelaşi timp oameni specializaţi şi un software adecvat.

Acest proces poate include o varietate de activităţi: utilizarea serviciilor unor întreprinderi din afară pentru îndeplinirea sarcinilor proprii, transferul procesului de producţie în zone cu forţă de muncă mai ieftină, atragerea resurselor externe pentru soluţionarea problemelor proprii, reducerea propriei activităţi în favoarea procurării unor servicii de la alte companii, cooperarea cu alte firme ş.a.

De fapt, externalizarea constituie şi o strategie prin care o organizaţie încredinţează funcţionalităţi majore unor furnizori externi, specializaţi în anumite servicii, care devin astfel parteneri-furnizori de servicii cu valoare adăugată.

Externalizarea serviciilor logistice este o decizie cu serioase implicaţii economice pe care compania şi le asuma pentru o perioadă de timp relativ mare (de 3 pana la 6 ani). Externalizarea serviciilor de logistică, înseamnă un mijloc de reducere a costurilor, dar, de fapt, este mai mult decât asta. Este un instrument strategic care oferă producătorului un avantaj faţă de concurenţii săi.

2. De ce externalizăm ?

Întreprinderile au tendinţa să externalizeze anumite funcţii, în principal din raţiuni legate de calitate, rentabilitate, supleţe, reactivitate.

Eficacitatea - întreprinderea care externalizează câştigă timp prin încredinţarea altora a ceea ce ea renunţă să asigure. Astfel, întreprinderile se concentrează asupra activităţii de bază în care ele sunt mult mai performante, având un grad de control mai mult sau mai puţin acentuat, în funcţie de modul de externalizare preferat. Prestaţiile la care ele fac apel sunt mai eficiente în aceste activităţi periferice, care sunt de fapt activităţile de bază ale firmelor care acceptă preluarea activităţilor. Această relaţie contractuală bazată pe încredere, durată şi interdependenţă, permite un palier limită de organizare, de integrare fără limite, menţinând însă avantajele care rezultă din utilizarea pieţei. Este deci, necesară o atenţie particulară acordată contractului care reglementează relaţiile cu prestatorul şi care asigură întreprinderii o anumită seninătate în ceea ce priveşte rezultatele scontate.

Reactivitatea – externalizarea logisticii duce la o mai mare adaptabilitate la schimbări, asigură o reactivitate ridicată de fiecare dată. Într-adevăr în contextul economic actual marile întreprinderi "patinează" datorită dimensiunilor mari, ceea ce le face să avanseze greu. Recursul la formarea de întreprinderi mici şi mijlocii permite o flexibilitate mai mare şi o reactivitate sporită faţă de variaţile cererii. Într-un alt context, prestatorul se angajează în mod egal să asigure continuitatea prestaţiilor şi să suprime activităţile cotidiene, descărcând astfel întreprinderea de greutăţi suplimentare.

Rentabilitatea - externalizarea implică în general o scădere a costurilor, ceea ce duce la o ameliorare a rentabilităţii. În primul rând, ea permite scăderea costului social al întreprinderii legat de personalul pe care întreprinderea îl folosea înainte pentru o activitate acum externalizată, dar şi a sarcinilor sociale care reveneau, ele fiind transferate prestatorului.

Calitatea – prestatorii sunt certificaţi în general prin norma ISO 9002; ei sunt deci, recunoscuţi în profesia lor. Activităţile externalizate sunt specialitatea prestatorilor din moment ce aceştia sunt asociaţi, riscurile întreprinderii sunt mici şi participă la succesul său. Prin urmare, ei sunt responsabili de obiective care sunt aceleaşi cu ale întreprinderii ce le externalizează, asigurând clientului final calitatea prestaţiei. Externalizarea este de asemenea, o soluţie pentru personalul calificat, permiţându-i astfel realizarea de prestaţii de calitate fără a-i suprasolicita sau forţa.