Extras din proiect
Profesor:
Unitate școlară: Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău
Data: 18.05.2016
Clasa: a XII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Perioada postbelică, dramaturgia - „Iona”, de Marin Sorescu
Tipul lecției: predare-învățare
Durata: 50 minute.
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în diferite situații de comunicare;
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare;
4. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii în diverse situații de comunicare.
Competențe specifice:
1.3 folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;
2.1 adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor studiate, în vederea înțelegerii și interpretării personalizate;
2.3. compararea propriilor interpretări a textelor studiate cu altele realizate de colegi sau de critici literari;
3.2 integrarea cunoștințelor privind limba și literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii românești;
4.1 adecvarea tehnicilor și strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse (scrise sau orale).
Competențe operaționale:
a) COGNITIVE
- OC1. Să definească teatrul parabolă și teatrul absurdului;
- OC2. Să diferențieze între diversele specii ale genului dramatic;
- OC3. Să prezinte caracteristicile textului dramatic (particularitățile textului dramatic);
- OC4. Să numească trăsăturile teatrului modern;
- OC5. Să identifice tema textului;
- OC6. Să prezinte structura textului și relevanța didascaliilor referitoare la timp/spațiu;
- OC7. Să stabilească legătura dintre titlul textului și mitul biblic al proorocului Iona.
b) AFECTIVE
- OA1. Să dovedească receptivitate față de propunerea făcută prin acest demers didactic;
- OA2. Să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice;
- OA3. Să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură.
Valori și atitudini:
- Cultivarea interesului pentru lectură și plăcerea de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
- Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române;
- Cultivarea sensibilității prin receptarea operei literare.
Strategia didactică:
a. metode și procedee: lectura expresivă, lucrul cu manualul, conversația euristică și catihetică, discuția orientativă, explicația, expunerea, problematizarea, ciorchinele, metoda cubului, diagrama Venn;
b. forme de organizare: activitatea frontală, activitate individuală, activitate pe grupe;
c. mijloace de învățământ: „Limba și literatura română”, manual pentru clasa a XII-a, Grup Editorial Art, volumul cu opera, Biblia pentru copii, Istoria artei, fișe de lucru, colaje;
d. resurse umane: elevii clasei a XII-a; clasa este eterogenă din punctul de vedere al capacității receptive și de învățare;
e. resurse temporale: 50 min;
f. resurse bibliografice:
Bibliografie
1. oficiale:
- Curriculum școlar național
- Curriculum Aria „Limbă și comunicare”. „Limba și literatura română”;
2. pedagogice:
- Sinteze didactice, Casa Corpului Didactic, Bacău, 1991;
- Dumitriu Gheorghe și Dumitriu Constanța, Psihopedagogie, Bacău, Editura Alma Mater, 2002
3. metodice:
- Constanța Bărboi (coordonator), Limba și literatura română în liceu, Craiova, 1988.
- Iuliana Clima-Caraghin, Abordări curriculare. Proiectarea didactică, Iași, Editura StudIS, 2013.
- Iuliana Clima-Caraghin, Metode interactive de predare-învățare, Iași, Editura StudIS, 2013.
- Vistian Goia și Ion Drăgătoiu, Metodica predării limbii și literaturii române, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995.
- Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-aplicativ, Iași, Editura POLIROM, 1999.
4. științifice :
- Roland Barthes, Le mythe aujourd`hui, în Mythologies, Paris, 1957.
- Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, 1, Paris, Gallimard, 1966.
- G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura „Minerva”, 1982.
- Emil Cioran, Tratat de descompunere, București, Editura Humanitas, 1992.
- Jean-Marie Domenach, Le retour du tragique, Paris, Seuil, 1967.
- Jean Duvignaud, Jean Lagoutte, Le théâtre contemporain, Paris, Larousse, 1974.
- Martin Esslin, Le théâtre de l`absurde, Paris, Chastel, 1964.
- Françoise Gardès Madray, Praxématique et intéraction verbale, în Langages, 74, 1984.
- Elemir Hankiss, Meaning as a Sourse of Aesthetic Experience, în Semiotica, IV, 3, 1972.
- Eugène Ionesco, Note și contranote, București, Editura Humanitas, 1992.
- Pierre Larthomas, Le langage dramatique. Se nature, ses procédés, Paris, A.Colin, 1972.
- Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, 1900-1937 în Scrieri, vol. 6, București, Editura „Minerva”, 1975.
- Charles Segal, Tragédie, oralité, écriture, în Poétique, 50, 1982.
- Marin Sorescu, Ieșirea prin cer, București, Editura Eminescu, 1984.
- Anne Ubersfeld, Lire le théâtre, Paris, Éditions Sociales, 1977.
- Lacques Veissid, Le comique, le rire et l`humour, Paris, Lettres du monde, 1978.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect de lectie - Perioada postbelica, dramaturgia.doc