Drept Administrativ

Introducere

Răspunderea contravenţională- formă a răspunderii juridice

În literatura juridică, răspunderea juridică este definită ca fiind complexul de drepturi şi obligaţii care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unor fapte ilicite şi care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat, prin alicarea sancţiunilor juridice în scopul asigurării stabilităţii raporturilor sociale şi a îndrumării membrilor societăţii în spiritual respectării ordinii de drept.

Concepută a fi o componentă fundamentală a sistemului de drept, răspunderea juridică, garanţie a realizării dreptului, factor de eficienţă a acestuia, este, în manifestările ei concrete, o sumă de forme de răspunderi specializate, reglementate de instituţii juridice distincte. Într-adevăr, în funcţie de felul normei încălcate se face deosebire între faptele ilicite (penale, administrative, civile etc.), care constituie temeiul unui anumit fel de răspundere şi de sancţiune juridică. Aşa, de pildă, încălcarea unei norme de drept penal, va atrage răspunderea penală şi aplicarea unei pedepse autorului faptei, iar a unei norme de drept administrativ va determina răspunderea administrativă şi aplicarea unei astfel de sancţiuni.

Nu trebuie pus însă semnul egalităţii între răspunderea contravenţională şi răspunderea administrativă. Răspunderea contravenţională este doar o formă a răspunderii administrative, “ contravenţia fiind la ora actuală o formă de manifestare a ilicitului administrativ, forma cea mai gravă a acestuia, iar regimul său juridic este în mod preponderant, un regim al dreptului administrativ. Răspunderea pentru contravenţii nu reprezintă, însă, forma tipică a răspunderii administrative ( repressive), ci forma atipică, imperfectă, cu toate că, în mod greşit, de ani de zile doctrina, şi după ea legislaţia, utilizează termenul de răspundere contravenţională în sens de unică răspundere administrativă. Folosirea uneori a atributului administrativ pentru răspunderea contravenţională este total neadecvată, deoarece sancţiunile contravenţionale nu se aplică numai de către organele administraţiei de stat, ci şi de cele judecătoreşti, şi atunci termenul de sancţiune administrativă nu mai are semnificaţia corespunzătoare.”

Dacă, aşadar, din punct de vedere al sinonimiei dintre răspunderea administrativă şi cea contravenţională părerile sunt diferite, există în schimb unanimitate de opinie în sensul că temeiul răspunderii contravenţionale, faptul illicit care o declanşează, îl constituie contravenţia.

Răspunderea contravenţională poate fi definită ca acea formă a răspunderii juridice ce constă în aplicarea de sancţiuni contrevenţionale persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale care prevăd şi sancţionează contravenţiile.

Capitolul 1- Definiţia şi trăsăturile contravenţiei

1.1. Definiţia contravenţiei

Unii autori definesc contravenţia ca fiind fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipal Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Alţi autori iau în considerare definiţia din Legea nr. 32/ 1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, care definesc contravenţia ca fiind fapta săvârşită cu vinovăţie, care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin acte normative.

1.2. Trăsăturile contravenţiei

Încă din definiţie se pot desprinde trăsăturile contravenţiei, şi anume:

- contravenţia este o faptă săvârşită cu vinovăţie;

- contravenţia este o faptă care prezintă un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea;

- contravenţia este o faptă prevăzută de actele normative emise de organele competente.

a) Contravenţia – fapta săvârşită cu vinovăţie

Ca orice altă faptă ilicită, şi contravenţia există ca atare, deci are relevanţă juridică, numai dacă este săvârşită cu vinovăţie.