Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova în perioada de tranziție

1. Dezvoltarea comerţului exterior al Republicii Moldova

Volumul comerţului exterior reprezinta totalitatea bunurilor materiale ce fac obiectul schimbului intre Republica Moldova şi alte ţari, care maresc sau micşoreaza resursele materiale ale ţarii ca rezultat al intrarii sau ieşirii acestora din ţara.

Pină in prezent, in politica comercială promovată de ţările in tranziţie se conturează in două etape. La prima etapă are loc o liberalizare cvasitotală a operaţiilor import-export, la cea dea doua insă se revine la aplicarea unor restricţii protecţioniste. Prima etapă se caracterizează prin anularea monopolului statului asupra comerţului exterior şi ridicarea oricăror bariere economice intre ţara respectivă şi restul lumii. Pentru participarea la operaţiile de import-export, devine suficientă o simplă formalitate şi anume nominalizarea acestei activităţi in statutul firmei. Deci liberalizarea comerţului exterior s-a infăptuit in toate ţările, gradul acestei liberalizări a fost diferit. In acelaşi timp, in RM consecinţele negative ale liberalizării categorice a comerţului exterior au fost multiple şi pare să fi depăşit pe cele pozitive.

In dinamica exportului s-au observat şi incă se observă creşterea ponderei producţiei agricole neprelucrate şi scăderea cotei producţiei finite. O astfel de structură a exportului oglindeşte procesele degradării sectorului industrial, care afectează venitul bugetului consolidat, creşterea continuă a importului reflectă scumpirea resurselor energetice.

Deci, putem conchide că prima consecinţă negativă, in plan strategic, a liberalizării excesive a comerţului exterior este orientarea greşită a capitalului privat. Cea de a doua este pierderea pieţei interne, fapt ce a generat reducerea volumului producţiei intreprinderilor autohtone sau chiar falimentarea lor şi creşterea nivelului şomajului.

Ce s-a făcut in aceşti ani ? A fost elaborat cadrul instituţional şi adoptată legislaţia, s-au semnat Acorduri bilaterale şi multilaterale cu principalii parteneri economici. Au fost incheiate şi ratificate acorduri de comerţ liber cu Rusia, Romania, Ucraina, Belarus, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kazahstan. Cu un şir de ţări - Austria, Cehia, China, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Ucraina, Turcia, Lituania, Polonia, India, SUA, Elveţia, Estonia - sau incheiat Acorduri care prevăd atribuirea Clauzei naţiunii celei mai favorizate. A fost semnat şi Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu UE, in virtutea căruia RM este prima ţară din CSI care exportă produse textile şi alte mărfuri in cele 15 ţări Vest- Europene fără a i se stabili cota de import.

Aderarea RM la OMC in iulie 2001 a fost un eveniment primordial in istoria politicii comerciale a ţării. Pentru prima dată, politica de stat a devenit previzibilă, cu angajamente specifice in vederea liberalizării comerţului cu bunuri şi servicii, precum şi angajamente referitor la imbunătăţirea legislaţiei conform normelor OMC. RM, după obţinerea independenţei, a căutat să-ţi diversifice pieţele de desfacere, una din acestea fiind UE. In această perioadă (1993-2000), s-a manifestat o tendinţă pronunţată de modificare teritorială a comerţului exterior, astfel volumul operaţiilor comerciale cu ţările membre ale CSI s-a micşorat, cresc exporturilor spre pieţele UE. Deci, un alt eveniment in politica comercială externă a fost includerea RM in Pactul de Stabilitate pentru Europa de sud-est, care a creat oportunităţi suplimentare pentru exporturile ţării. UE a acordat RM un acces mai larg.

Reublica Moldova beneficiaza, de la 1.01.2006, de GSP+, sistem de preferinte vamale acordat de UE Republica Moldova in baza caruia exportul a cca 7200 produse in tarile membre ale UE sunt scutite de taxe vamale.

Republica Moldova, din luna martie 2008, beneficiaza din partea UE de Sistemul Preferintelor Comerciale Autonome ( ATP) si de contingente tarifare la o serie de produse sensibile, ceea ce va extinde si mai mult lista marfurilor ce vor putea fi exportate in tarile membre UE, fara taxe vamale.

Un avantaj este că RM a obţinut aşa-numita Clauza Socială sau Clauza Naţiunii celei mai favorizate, conform căreia se aplică reducere ulterioară a tarifului vamal cu 5%. De asemenea, RM beneficiază de preferinţe similare din partea USA, Canada, Elveţia, Japonia.

Negocierile bilaterale necesită a fi dezvoltate in continuare intr-un mod activ şi chiar agresiv, iar problemele cu care se confruntă RM in relaţiile cu partenerii zonei de comerţ liber necesită intervenţie urgentă. Aceasta include:

1) excepţiile multiple de la acordurile de comerţ liber cu ţările CSI- zahărul alb, alcool etilic, votca, precum şi cu Romania la produse animaliere.