Spionajul Economic

Lumea spionajului trece prin perioada marilor schimbări, provocate de un lanţ de procese foarte importante şi încadrate în timp.

Printre acestea putem menţiona:

- Sfârşitul comunismului european;

- Globalizarea economiei (libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi a oamenilor);

- Explozia informaţională, provocată de dezvoltarea rapidă a informaticii şi a sistemelor de comunicare;

- Diminuarea sensului de suveranitate statală condiţionate de nenumărate subiecte, aşa ca: organizaţiile internaţionale, întreprinderi mari, organizaţii nonguvernamentale, puternice reţele informaţionale, organizaţii religioase, bănci şi alte instituţii financiare.

Serviciile informaţionale se ciocnesc cu problema creşterii potenţiale a volumului de informaţie în toate domeniile politicii, economiei şi a vieţii sociale. O aşa situaţie este legată de toate procesele sus menţionate, însă spre deosebire de acele timpuri, astăzi de spionaj se ocupă mai mult agenţiile individuale.

Mai ales aceasta se referă la spionajul economic şi contraspionaj. Pentru a obţine informaţia necesară, structurile menţionate folosesc metode şi mijloace a diferitor servicii. În contextul dat se include ideea despre viitorul serviciilor informaţionale, referindu-ne la cele mai dezvoltate ţări.

Necesitatea înnoirii spionajului este recunoscută peste tot. Toate acestea se fac doar pentru a găsi o metodă potrivită pentru a petrece această înnoire. Unii observatori cred ce pe viitor noua ierarhie a ţărilor după nivelul puterii lor în lume vor fi determinate anume de nivelul de eficacitate a structurilor spionajului.

Factorul ce schimbă deja stabilita ordine internaţională şi care include în sine pericolul, este schimbarea gradului de agresiune a economiei politice a statelor, care luptă între ele în situaţia creşterii concurenţei pe pieţele internaţionale.

Piaţa se reduce la lupta între întreprinderi. Manipularea cu investiţiile de portofoliu şi concurenţa economică defensivă (protecţionismul cu ajutorul barierelor tarifare ş.a.) au cedat acţiunilor de ofensivă. În legătură cu aceste situaţii nedeterminate şi creşterii tempourilor reformelor, sporeşte rolul spionajului economic.

Tipurile şi obiectivele spionajului economic

Legătura tradiţională dintre spionaj şi economie este departe de logica concurenţei geoeconomice. Această legătură de obicei are un caracter de apărare. Lucrul lor ţine de controlul activităţii economice pe teritoriul ţărilor în conflicte politice şi militare. Prin activitate se înţelege spionajul şi alte activităţi interzise de lege. Un asemenea control îl putem numi cu tot dreptul „contraspionaj tradiţional”. Cu toate acestea, în industrie atenţia principală este acordată transmiterii tehnologiilor, care pot influenţa sistemele de înarmare. Cu alte cuvinte principalul interes este îndreptat spre apărarea sau protejarea industriei, mai ales atenţia este îndreptată spre nivelul independenţei externe a instituţiilor militare.

Schimbările, despre care s-au spus la început, deja au impus multe spionaje străine de a revedea scopurile şi direcţiile sale de lucru conducându-se după noile tendinţe în direcţia tehnologiei, protejând tehnologiile sale, interesele pieţei economice naţionale, sau interesele ce ţin de grupurile economice. În aşa fel lucrul spionajului în direcţia economico-industrială creşte. Acest lucru de acum nu se limitează doar prin spionajul militar-industrial, cu toate că ultimul are o mare însemnătate. Spectrul de lucru al spionajului se măreşte semnificativ, dar scopul lui este de a proteja interesele economice ale ţării.

Printre diferite tipuri de spionaje putem menţiona:

Contracţiunea:

- concurenţei ilegale în faptul păgubirii întreprinderii naţionale;

- operaţiilor comerciale ilegale ale concurenţilor străini;

- privatizării duşmănoase a întreprinderilor „strategice”;

- dezinformării ce dăunează întreprinderilor naţionale.

Monitorizarea:

- progreselor tehnologice străine, care pot influenţa semnificativ asupra posibilităţii concurenţiale a ramurilor separate ale economiei naţionale;

- pieţelor financiare internaţionale cu scopul de a prognoza situaţiile de speculare, sau situaţiile, care pot dezechilibra economia naţională.

Supravegherea:

- contopirii şi asimilării pieţelor;

- comportamentului companiilor mari multinaţionale;

- izvoarelor de energie şi materie primă strategică cu scopul prevenirii ratărilor în aprovizionare.

Totuşi spionajul economic trebuie înţeles destul de larg, anume ca un sistem de reţele informaţionale, capabile să caute, să prelucreze şi să furnizeze informaţia necesară pentru subiecţii economici. Prin informaţie utilă se subînţelege informaţia, care este necesară la diferite nivele de dirijare a întreprinderilor şi asociaţiilor pentru elaborarea şi realizarea tacticii şi strategiei necesare pentru sporirea poziţiei proprii în mediul concurenţei.