Extras din referat
Nu se stie exact de unde a pornit nebunia Celor Sapte Minuni ale lumii. Istoricul Herodot mentionase versiunea sa in manuscrisele din secolul 3 i.Hr, insa acestea nu s-au pastrat pana azi. In secolul 3 d.Hr, Callimachus din Cyrene a mentionat existenta acestor Minuni, fara a le nominaliza insa. Topul final pe care il cunoastem pana astazi ii apartine lui Antipater din Sidon.
Aparut in 140 d.Hr, lista cuprinde Gradinile Suspendate din Babylon, Marea Piramida din Giza, Statuia lui Zeus din Olympia, Templul lui Artemis din Ephesus, Mausoleul de la Halicarnasus, Colosul din Rhodos si Farul din Alexandria. Ultima Minune nu a fost mentionata de Antiper, care a preferat Poarta Zeitei Ishtar din Babylon, insa Farul din Alexandria s-a impus pe lista din simplul motiv al diversitatii geografice, existand deja o Minune babyloniana.
In secolele 20 si 21, numeroase liste au nominalizat posibile variante ale unui nou top modern al celor Sapte Minuni cunoscute global. Americanii au furnizat o varianta unanim acceptata, realizata cu ajutorul unor experti, in care apar, in mod suprinzator, si cateva simboluri americane: Empire State Building, Golden Gate Bridge, Canalul Panama
Cele Sapte Minuni ale lumii
Febra celor Sapte Minuni s-a extins si in Europa, unde o organiatie non-profit elvetiana a organizat un concurs pentru a desemna Cele Sapte Noi Minuni ale lumii, dintr-o lista de 200 de nominalizari. Se dorea un top cu cele mai interesante constructii realizate de om, pana in secolul 21, care pot fi admirate si astazi. Peste 100 milioane de voturi s-au depus, iar in 2007 rezultatele au adaugat Marele Zid Chinezesc , inceput in secolul 6, vechiul oras de piatra Petra si Colosseum-ul din Roma datand din 80 d.Hr. Totusi, acestea nu au fost chiar noutati ale lumii moderne, asa cum probabil se spera sa se obtina.
Forbes Traveler a venit insa cu propriul sau top modern, anuntand o relatie speciala intre Minunile Antichitatii si reflexia acestora in lumea de azi. Astfel, Marea Piramida din Giza devine moderna piramida de sticla Louvru, Paris, iar structurile colosale ale Colosului din Rhodos sau ale Colosseum-ului din Roma s-au transformat in digul colosal al Chinei de pe fluviul Yangtze. Topul Forbes apare deci ca o paralela intre vechi si nou, o reinventare a Minunilor Antichitatii in varianta moderna.
Marea Piramida - Louvru din Paris
Marea Piramida din Giza, construita intre 2650 si 2500 i.Hr, este singura Minune a antichitatii care mai poate fi vizitata si astazi. Mormant destinat faraonului Cheops, a necesitat o forta umana de 100.000 de capete pentru a ridica blocurile de piatra.
In Cele Sapte Minuni Noi ale lumii a fost aleasa Piramida din Chichen Itza, reprezentand opera pre-columbiana din secolul 6 a mayasilor din Yutacan, capitala imperiului mayas.
Piramida lumii moderne nu poate fi alta decat cea apartinand muzeului Louvru, construita in 1989. Piramida de sticla este o fuziune dintre antic si modern, un simbol exploatat si in celebra carte a scriitorului Dan Brown, Codul lui Da Vinci.
Cea mai frumoasa Minune: Muzeul Guggenheim din Bilbao
Cel mai frumos templu al antichitatii a fost ridicat in onoarea zeitei grecesti a vanatorii, naturii si fertilitatii Artemis si adugat pe buna dreptate in lista Celor Sapte Minuni ale Antichitatii.
In versiunea noua aparuta in 2007, cel mai frumos templu este bijuteria Taj-Mahal. Desi nu este o constructie relativ noua, frumusetea sa spune totul. Inaltat ca tribut sotiei sale, Mumtaz Mahal, de catre imparatul Mughal Dhah Jahan, templul este cea mai frumoasa declaratie de dragoste scrisa in marmura, aflat in prezent in portofoliul UNESCO si una din cele mai vizitate atractii ale lumii.
Modernismul aduce insa un alt exemplu de arhitectura: Muzeul Guggenheim din Bilbao. Pentru unii nefdefinit si rece, pentru altii o hiperbola a design-ului architectural, muzeul construit de arhitectul
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cele 7 Minuni ale Lumii Contemporane.doc