Funcția publică și funcția politică - conținut și roluri în instituția publică

1. TEMA LUCRARII DE CERCETARE STIINTIFICA ESTE “FUNCTIA PUBLICA SI FUNCITA POLITICA – CONTINUT SI ROLURI IN INSTITUTIA PUBLICA”

Potrivit teoriei separatiei puterilor in stat, functiile pe care statul le dobandeste in asigurarea suveranitatii sale, functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca nu pot fi realizate decat prin exercitarea lor de catre puteri independente, reprezentate la nivel politico-juridic de organe corespunzatoare.

Pentru realizarea acestor functii ale statului se infiinteaza servicii publice, care, la randul lor, sunt inzestrate cu functii publice-atributii, competente si raspunderi specifice sarcinilor pe care acestea le realizeaza in scopul satisfacerii intereselor generale ale societatii.

La nivel european au existat puternice preocupari pentru reglementarea functiei publice, fara a se confunda traditiile privitoare la funcita publica cu aparitia unui statut general. Functia publica exista cu siguranta cu mult inainte de a fi adoptat, in premiera europeana, un statut general al functiei publice, in Spania anului 1852.

In Romania, reglementarea functiei publice, in sensul modern al acceptiunii, a fost realizata prima data de Regulamentele Organice. Urmreaza cronologic, prevederi ale Statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris si ale Legii electorale din timpul lui Cuza, precum si cele ale Constitutiei din 1866, pentru ca abia prin Constitutia din 1923 sa se considere oportun momentul adoptarii unui statu al functionarilor publici, concretizat prin Legea din 19 iunie 1923, in vigoare pana in 1940. Evolutia ulterioara a reglementarilor in materie a fost determinata de cursul evenimentelor care au indepartat societatea romaneasca de pe calea unei democratii autentice. Un moment relevant in scurta prezentare a istoricului reglementarii functiei publice este adopatarea Constitutiei Romaniei din 1991, iar in temeiul acesteia adoptarea, nejustitficat de tarziu, a Statutuliu functionarului public, prin Legea nr.118/1999.

Potrivit acestui cadru legislativ, este necesara asigurarea prompta si eficienta, libera de prejudecati, coruptie, abuz de putere si presiuni politice a tuturor activitatilor efectuate de functionarii publici. De asemenea, este necesara selectarea functionarilor publici exclusiv pe criteriul competentei; egalitatea sanselor la intrarea si promovarea in corpul functionarilor publici; stabilitatea functionarilor publici.

Dupa 1989, functia politica a inceput sa se dezvolte foarte mult in comparatie cu ceea ce era inainte, ceea ce a dus la aparitia functiei publice, care a capatat o noua forma, un nou contur. Functia publica a inceput sa prinda viata, aceasta notiune a inceput sa fie inteleasa si captata de catre cetateni cu totul altfel fata de cum era inainte de 1989. Datorita existentei comunismului de dinainte de 1989, notiunea de “functie publica” a fost mai putin importanta, oamenii nu aveau cunostinta, informatii despre aceasta notiune, nefiind mediatizata ca in zilele noastre.

Functia publica are urmatoarele trasaturi:

- este titulara de competente, puteri publice, atributii si responsabilitati stabilite prin lege;

- are caracter permanent cu o functionare continua, in scopul satisfacerii unui interes general in mod perpetuu, fara limita de timp si fara intermitenta;

- este creata de lege, astfel incat administratia nu creeaza functii publice;

- este organizata pentru a satisface interese generale, nu interese personale;

- are o anumita specializare si o competenta determinate prin lege, prin care se urmareste satisfacerea unui interes general.