Metoda Just în Time

În domeniul metodelor de management, metoda „just in time” s-a impus în ultima perioadă, fiind considerată de specialişti o condiţie esenţială a competitivităţii.

Sistemul „just in time” a fost pus la punct în Japonia în anii ’70 în fabricile constructoare de automobile Toyota. Creatorii metodei sunt Taiichi Ohno, director de producţie şi vicepreşedinte de la Toyota şi Shigeo Shingo, care a avut o mare contribuţie la răspândirea ei în anii ’80.

Sistemele JIT au ca obiectiv reducerea ineficienţei şi a timpului neproductiv în derularea operaţiunilor pentru a îmbunătăţi continuu procesele şi calitatea produselor şi serviciilor. Implicarea angajaţilor şi o bună gestiune a stocurilor sunt esenţiale într-un astfel de sistem.

Indicând domeniile care au nevoie de schimbări, sistemele JIT conduc la îmbunătăţirea calităţii şi a productivităţii. Se compară, de regulă, activitatea de producţie cu un vapor în marş. Suprafaţa apei o reprezintă produsele şi nivelul componentelor stocurilor. În domeniul serviciilor aceasta este reprezentată de capacitatea sistemului de servicii, cum ar fi de exemplu numărul personalului angajat. Sub apă stau ascunse „stânci” care reprezintă cele mai frecvente probleme ce pot apărea în procesul de producţie sau în prestările de servicii. În situaţiile în care nivelul apei este suficient de ridicat, vaporul trece fără probleme peste „stânci” deoarece nivelul stocurlor permite depăşirea problemelor. Însă când nivelul stocurilor se reduce, „stâncile” apar la suprafaţă, şi chiar pot „scufunda” vasul. Cu ajutorul sistemelor JIT angajaţii, managerii, inginerii şi analiştii caută şi aplică metode de îmbunătăţire continuă a performanţelor astfel încât „stâncile” să nu apară la suprafaţă. Problemele trebuie identificate astfel încât să se poată lua la timp măsurile corective necesare.

În domeniul producţiei foarte importantă este problema eliminării risipei de material, problemă ce poate fi rezolvată prin metode de muncă eficiente, training pentru angajaţi, furnizori de calitate. Eliminarea alocării ineficiente a capacităţii se poate realiza printr-o planificare riguroasă a producţiei şi prin flexibilitate în muncă. Reducerea aprovizionărilor cu marfă necorespunzătoare se face printr-o cooperare mai riguroasă cu furnizorii şi prin înlăturarea acelora care nu corespund din punct de vedere calitativ. Păstrarea unui nivel scăzut de stocuri, identificarea periodică a problemelor care pot apărea, şi concentrarea atenţiei asupra principalelor elemente care constituie baza sistemelor JIT sunt principalele aspecte ce trebuie avute în vedere în condiţiile în care se doreşte îmbunătăţirea continuă a performanţelor.

Operaţiunile în domeniul serviciilor, care depind atât de organizaţiile de producţie, cât şi de cele de servicii, adică programările, ofertele, primirea comenzilor, contabilitatea şi aspectele financiare pot fi de asemenea îmbunătăţite cu ajutorul sistemelor JIT. Ca şi în domeniul producţiei, şi aici managerii şi angajaţii caută permanent mijloace de îmbunătăţire a operaţiunilor. Modalităţile de identificare a sectoarelor în care există probleme sunt însă diferite. În domeniul serviciilor o metodă des utilizată de manageri este cea a reducerii numărului de personal care prestează un anumit serviciu sau o serie de servicii până în momentul în care procesul devine mai lent sau ajunge într-un impas. Problemele pot fi astfel identificate şi se pot găsi metode de depăşire a lor.

Caracteristicile sistemelor JIT

Sistemele JIT au următoarele caracteristici principale:

1.aplicarea metodei pull pentru fluxurile materiale;

2. calitate ridicată;

3. loturi de dimensiuni mici;

4. sarcini uniforme pentru angajaţi;

5. componente standardizate şi metode de muncă adecvate;

6. legături strânse cu furnizorii;

7. forţă de muncă flexibilă;

8. strategii pentru fluxuri;

9. producţie automatizată şi întreţinerea preventivă.

1.aplicarea metodei pull pentru fluxurile materiale

Sistemele JIT utilizează, pentru fluxurile materiale, metoda pull. Conform acestei metode producţia începe numai după manifestarea cererii pentru produsul respectiv. Doar firmele care au procese de producţie cu o repetabilitate ridicată şi fluxuri materiale bine definite pot folosi sistemele JIT deoarece metoda de producţie pull le permite un control strict al stocurilor şi al producţiei, la toate staţiile de lucru.

2. calitate ridicată

Sistemele JIT urmăresc să elimine rebuturile şi refacerea unor produse astfel încât să se înregistreze un flux uniform de materiale. Operaţiile JIT eficiente necesită o producţie a bunurilor şi/sau serviciilor în conformitate cu specificaţiile clienţilor şi implementarea unor metode statistice şi de comportament din domeniul managementului calităţii totale.

3. loturi de dimensiuni mici

Firmele care folosesc sistemele JIT menţin nivelul stocurilor cât mai redus cu putinţă. Loturile de mici dimensiuni au cel puţin trei beneficii în utilizarea lor.

În primul rând se reduce stocul mediu, stocurile în exces fiind distribuite spre livrare. Media stocului mediu este egală cu jumătate din dimensiunea lotului: cu cât se reduce dimensiunea lotului, cu atât se reduce şi stocul mediu. Micşorarea stocului mediu conduce la reducerea timpului şi spaţiului necesar producţiei şi gestiunii stocurilor.

În al doilea rând, loturile de dimensiuni mici contribuie la reducerea timpului necesar coordonării activităţii. Timpul total al producţiei de bunuri şi servicii este mai mare în condiţiile unor loturi de mari dimensiuni decât în condiţiile unor loturi mici. De asemenea, loturile de mari dimensiuni de regulă aşteaptă un timp mai îndelungat pentru a fi introduse spre procesare la următoarea staţie de lucru deoarece aceasta este deja ocupată cu procesarea unui alt lot mare. Mai mult, dacă se observă defecţiuni în cazul unui lot de mari dimensiuni, se pot înregistra întârzieri ale lucrului din cauza necesităţii inspectării întregului lot pentru a găsi toate piesele care trebuie refăcute.