Modalități de motivare a personalului

Capitolul 1. → Ce este motivarea?

Motivarea reprezintă aspiraţia şi voinţa unei persoane de a-şi intensifica eforturile în vederea atingerii unor obiective sau a obţinerii unor rezultate dorite. Motivaţia este rezultatul interacţiunii dintre forţele care se manifesă în mediul organizaţional şi trăsăturile, aptitudinile individuale.1

Cunoaşterea teoriilor motivaţionale este deosebit de importantă, deoarece printr-o mai bună motivare se îmbunătăţesc performanţele angajaţilor şi astfel cresc şansele de success ale organizaţiei.

a. Motivarea este o însuşire umană

Motivarea este una dintre însuşirile specifice finite umane. Chiar atunci când manifestăm o vizibilă lipsă de motivare în privinţa unei activităţi pe care trebuie să o deşfăşurăm, cu siguranţă nu ne-am pierdut total această însuşire. Ea se va manifesta în scurtă vreme.

Nevoia de relaxare şi nevoia de acţiune se află în strânsă legătură. Cercetătorii în domeniul comportamentului uman au constatat că, fără deosebire, copiii care au libertatea de a se juca la scoală, dupa cateva zile, simt nevoia să participle la concursuri. Şi adulţii ştiu din proprie experienţă că, imediat după o reusită pentru care a fost depus un mare efort, satisfacţia este mult mai mare decat dupa un success obţinut usor.

b. Notiunea de motivare

Motivarea, ca noţiune, defineşte motivele acţiunilor noastre, iniţiative, comportamentul uman constructiv.

c. Factori motivanti

Mult timp, principalul factor motivant al activităţii profesionale s-a considerat a fi dorinţa de a obţine bani. Un model cunoscut în acest caz este homo oeconomicus, omul al carui comportament este întodeauna îndreptat spre a obţine un folos.

Noile cercetari din domeniu au demonstrat faptul că motivarea este un fenomen foarte complex. Printre primele elemente ce stau la baza motivării unei persoane este venitul. Acesta este un element exterior. Alte elemente determină o motivare ce acţioneaza din interior.

Cercetarea a scos în evidenţă şi alte aspecte ale motivării. Iată câteva exemple:

- Motivarea generală şi motivarea concretă

- Dorinţa de a construi sau de a realiza ceva defineşte motivarea generală. Motivarea concretă se referă la scopul concret pe care il urmareşte o persoană.

1ERICKSEN, Stanford C., “Motivation for Learning : A Guide for Teacher of the Young Adult”, The University of Michigan Press, 1974

Întreaga sa energie este concentrată în această direcţie şi motivarea sa este vizibilă;

- Angajaţii care urmează atingerea unui scop îşi dozează eforturile depuse. Ei se automotivează să-şi îndeplinească nevoile şi sarcinile actuale, să-şi dezvolteze capacităţile şi să-şi atingă, în cele din urmă, obiectivul mai îndepartat.

- Încordare şi relaxare

- Capacitatea de a acţiona a oamenilor se manifestă la intersecţia dintre încordare şi relaxare. Încordarea şi relaxarea sunt două componente de bază ale comportamentului uman. Lipsa oricarui dintre acestea duce la demotivare, dar şi la apariţia bolilor şi disfuncţionalităţilor.

- Rutina este o alta cauză care duce la scaderea vizibilă a motivării angajaţilor. De aceea, creaţi permanent noi factori stimulatori, solicitări care să dezvolte motivarea si să elimine rutina.

- Satisfacerea nevoilor prin puterea de acţiune

- O nevoie nesatisfăcută motivează. Satisfacerea cerinţelor de bază, cum ar fi, de exemplu, nevoi fiziologice (hrană, adăpost, căldură – este prima ţintă a motivării angajatului. Atingerea obiectivelor sociale este următorul său scop, spre care îşi îndreaptă toată energia. Urmează nevoi precum satisfacerea curiozităţii intelectuale sau nevoia de schimbare.

- Capacitatea de influenţă

- Pentru a fi convinşi că merită să acţioneze, oamenii trebuie să ştie că pot influenţa o anumită situaţie. Rezultatul acţiunii lor trebuie să fie atingerea unui obiectiv, fie el personal, al firmei sau de altă natură.

Capitolul 2. → Cum funcţionează motivarea?

Modul în care funcţionează motivarea nu este atât de clar ca în cazul unui motor sau al unui program de calculator. Motivarea unei persoane depinde de caracterul, de educatia si de condiţiile ei de viata.