Efectul cafelei asupra memoriei de scurtă durată

Lucrarea de fata trateaza un experiment ce vizeaza efectul cafelei asupra memoriei de scurta durata. Pentru realizarea acestui experiment s-au folosit 18 voluntari care au fost impartiti in doua grupuri: unul experimental, si unul de control. Grupului experimental i s-a oferit cafea, iar celui de control nu. Pentru a se observa efectul cafelei asupra memoriei de scurta durata participantilor le-a fost oferit cate un chestionar cu 32 de cuvinte, fiind rugati ca dupa citirea lor timp de un minut sa reproduca cat mai multe din cuvintele mentionate. S-a observat ca grupul de control a avut rezultate mult mai bune decat grupul experimental. Acest lucru a infirmat ipoteza cercetarii dovedindu-se ca memoria de scurta durata este influentata in mod negativ de catre cafea. Concluziile statistice au fost in concordanta cu materialele bibliografice folosite pentru documentare.

Efectul cafelei asupra memoriei de scurta durata

Memoria este un proces activ care poate fi influentat de factori cum sunt limbajul si expectanta. Au fost elaborate mai multe teorii pentru a explica uitarea, de la distrugerea sau imbolnavirea creierului, reprimare, interferenta si invatare dependenta de stare la lipsa contextului si a indiciilor pentru aducere aminte. Multi psihologi au atestat existenta a mai multor forme ale memoriei. Un tip de memorie pare sa fie specializat pentru memorarea informatiei pe perioade foarte scurte de timp si este cunoscut sub denumirea de memorie de scurta durata(MSD). Genul de memorie pe care o utilizam pentru memorarea informatiei pe perioade mai lungi de timp pare putin diferit, implicand tipuri diferite de codificari si avand caracteristici diferite. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de memorie de lunga durata(MLD).

Conform teoriei lui Atkinson si Shiffrin, blocul MSD este alimentat de informatia receptata de analizatori. Aici, informatia este filtrata si poate fi folosita in sarcini curente, imediate. In cazul in care informatia nu se repeta, aceasta este pierduta(uitata). Totusi, daca o exersam, prin repetitie, informatia este transferata in blocul de lunga durata. Deseori, repetam inconstient materialul de care suntem interesati si, astfel, ni-l amintim mai bine.

Pentru imbunatatirea performantelor memoriei pot fi manipulati urmatorii factori: natura materialului, tinandu-se cont de faptul ca materialele intuitiv-senzoriale se fixeaza mai usor si se pastreaza mai mult decat cele abstracte si materialele verbal-semnificative se memoreaza mai bine decat cele nesemnificative, organizarea materialului, cel oraganizat fixandu-se mai repede decat cel neorganizat, pozitia in serie deoarece elementele de la inceputul si sfarsitul materialului se retin mai repede decat cele de la mijloc, volumul, gradul de familiarizare si de omogenitate si modul de prezentare, cele prezentate in serie retinandu-se mai usor decat cele prezentate simultan.

EFECTELE DROGURILOR:

Drogurile care influenteaza starea de constienta sunt cunoscute sub denumirea de droguri psihoactive, deoarece actioneaza asupra psihicului. Unele dintre acestea sunt accesibile oricui in Marea Britanie, in timp ce altele sunt disponibile doar pentru uz medical sau sunt ilegale si efectele lor sunt foarte diferite. Cele mai frecvente droguri din societatea noastra sunt: nicotina, alcoolul, cafeina, excitantele, cocaina, sedativele, narcoticele si halucinogenele.

Alcoolul, ca si nicotina si cafeaua, este un drog puternic, desi legal. Este sedativ, actionand prin inhibarea receptorilor de noradrenalina din creier. Alcoolul este, de asemenea, un drog amneziac- oamenii uita atunci cand sunt sub influenta acestui drog, iar acest lucru poate contribui si el la a-i face sa se simta mai lipsiti de griji, deci mai energici. Consumul constant de alcool, pe termen lung, poate sa aiba ca rezultat distrugerea capacitatii de exercitare a memoriei, fenomen cunoscut sub denumireaa de sindromul lui Korsakoff.

CAFEINA, un drog obisnuit, cotidian, este un stimulent puternic. Actioneaza direct asupra sistemului nervos central, marind nivelul alertei autonome(modificari care apar in organism atunci cand suntem gata sa reactionam, adica atunci cand suntem intr-o stare de alerta intensa, determinata fie de furie, fie de teama.