Interpretarea constituției

Introducere

Interpretarea Constitutiei nu este foarte des tratata, desi multi autorii care au intocmit lucrari relevante pe acest subiect considera ca textul constituional are o multitudine de lipsuri si neconcordante.Astefl, am ales ca studiu de caz interpretarea unor articole din Constitutia Romaniei (unele rglementate odata cu Revizuirea Constitutiei din 2003) in incercarea de a schita un inteles cat mai clar si netendentios.

In anul 2003 a avut loc revizuirea1 Constitutiei Romaniei pe baza unor motive obiective si subiective, interne si externe. Constitutia reprezinta rezultatul unor conditionari istorice, politice, sociale si economice specifice de aceea importanta ei pentru functionarea democratica a institutiilor statului in conditiile unei societati aflate in continua schimbare este esentiala. Cu atat mai mult cu cat Constitutie s reglementeaza atat drepturile fundamentale ale cetateanului, cat si principiile de organizare si functionare a autoritatilor publice. Astfel, modificarile legii fundamentale ale unui stat trebuie sa intervina la diferente mari de timp, in functie de transformarile ce au loc la nivelul societatii si de intensitatea lor.

Dat fiind contextul integrarii Romaniei in N.A.T.O. si U.E., dar si caracteristicile perioadei de tranzitie tarzie si usor evoluata, in care s-a aflat oarecum Romania in cursul anului 2003, o revizuire a constitutiei era imperativa.

Obiective

Revizuirea Constitutiei in cursul anului 2003 a urmarit nu doar sa elimine, pe cat posibil imperfectiunile si neclaritatile textuluiconstitutional semnalate in practica de catre guvernamant dar mai ales si-a propus instituirea temeiurilor constitutionale cu privire la integrarea euro-atlantica a tarii noastre (Uniunea Europeana si NATO), optimizarea deciziei politice, perfectionarea democratiei constitutionale (proclamarea unor noi drepturi fundamentale, respectiv consolidarea mijloacelor constitutionale de protectie a drepturilor si libertatilor cetatenesti) .“Revizuirea unei Constitutii, ca si adoptarea acesteia, este insa si un delicat exercitiu de democratie si de negociere politica, ea implicand o intelegere intre diferitele forte politice si curente de idei, precum si interese, iar interpretarea solutiilor juridice, mai ales a celor mai dificile, trebuie realizata prin luarea in considerare si a acestor aspecte” (“Constituia Romaniei Revizuita.Comentarii si Explicatii”, Mihai Constantinescu, pag.12).

Sistemul institutional romanesc reprezinta ansamblul relatiilor dintre diferitele puteri si autoritati ale statului. In functie de atributiile pe care le indeplineste in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu celelate legi autoritatile publice pot fi clasificate in autoritatea deliberativa, indeplinind in principal functia legislativa, autoritatea prezidentiala, indeplinind functia de mediere intre puterile statului, stat si societate, precum si functia de reprezentare a statului roman pe plan inter si extern si autoritatea guvernamentala, avand ca functie principala asigurarea infaptuirii politicii interne si externe a tarii si exercitarea conducerii generale a administratiei publice.

Datorita complexitatii autoritaii deliberative am considerat oportuna efectuarea unui studiu de caz asupra institutiei prin care puterea legislativa este reprezentata prin prisma anumitor articole din Constitutia Romaniei.

In urma realizarii acestiu proiect mi-am propus sa raspund urmatoarei intrebari: In ce masura Constitutia din Romania actioneaza coerent si constient pentru initierea unor schimbari la nivelul societatii?

Interpretarea articolelor

Autoritatea publica analizata in cadrul acestiu proiect se refera la Parlament, si anume la dispozitiile constitutionale avand ca obiect “Organizarea si functionarea Parlamentului”, din capitolul 1 al titlului III din Constitutie.

Conform art.61 alin. (1) Parlamentul este organul reprezenativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Prin competenta materiala generala se intelege ca in sfera de activitate a acesteia intra orice problema de interes public. Calitatea de organ suprem al Parlamentului se exercita si asupra Guvernului, acesta din urma raspunzand politic fata de Parlament, care il poate demite prin adoptarea unei motiuni de cenzura. Calitatea de organ unic legiuitor reflecta pozitia de monopol asupra elaborarii si adoptarii legilor, asupra aprobarii ordonantelor simple emise de Guvern sau dupa caz, a respingerii lor. Consider ca prevederea conform careia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Romaniei este inoportuna tinand cont de faptul ca Presedintele Romaniei reprezinta in egala masura corpul electoral care la ales prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Art.(62) prevede in mod expres principiul alegerii parlamentarilor de catre corpul electoral (cetatenii cu drept de vot) prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, aceasta oglindind esenta democratiei reprezentative. Unii specialisti in Drept Constitutional sustin fapul ca “unicitatea regimului nostru constitutional” consta in dreptul organizatiilor apartinand minoritatilor nationale de a fi reprezentate in Parlament. Reprezentarea se asigura prin desemnarea, de catre organizatie, a unui deputat, cu conditia de a intruni, la alegerile generale, numarul de voturi, pe intreaga tara, corespunzator unei norme de reprezentare specific.Acesta prevedere se impune prin numarul mare de persoane apartinand aceleasi minoritati, existente in Romania.