Drept administrativ

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ADMINISTRATIV

NORMA JURIDICĂ DE DREPT ADMINISTRATIV

 obiectul dreptului administrativ îl formează acele raporturi sociale care constituie obiectul activității administrative a statului și a colectivităților locale, realizată, deci, de către autoritățile administrației publice potrivit normelor legale, cu excepția raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activității financiare a statului și a colectivităților locale;

 norma de drept administrativ face parte din acea categorie de norme juridice care reglementează, ordonând și organizând, raporturile sociale ce constituie obiectul activității administrative a statului și a colectivității locale, cu excepția raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activității financiare;

 putem defini în general norma de drept administrativ ca fiind regula de conduită general-obligatorie a cărei scop este acela de a organiza executarea și de a executa concret legile, de a asigura ordinea publică și de a satisface nevoile de interes general, regulă ce poate fi adusă la îndeplinire la nevoie prin constrângere

STRUCTURA NORMEI JURIDICE DE DREPT ADMINISTRATIV

 Logică - partea statică, internă, stabilă a normei

 IPOTEZA - descrie imprejurările în care intră în acțiune dispoziția și sancțiunea normei

 determinată;

 relativ determinată (subînțeleasă)

 DISPOZIȚIA - constituie partea activă, elementul rațional, miezul normei de drept administrativ, ea este în general, categorică, imperativă, deoarece raporturile sociale ce fac obiectul reglementării dreptului administrativ se desfășoară în procesul de exercitare a puterii publice .

- poate ordona (impune) o anumită conduită;

- poate să prevadă obligația de abținere de la săvârșirea unei fapte;

- poate cuprinde anumite permisiuni.

 determinată;

 relativ determinată.

 SANCȚIUNEA - prevede consecințele juridice nefavorabile care decurg în cazul nerespectării dispoziției sau ipotezei sau măsurile de cointeresare a subiectului în vederea promovării conduitei dorite.

- De cele mai multe ori aceasta in dr.adm. se prezumă și constă în nulitatea sau anulabilitatea acțiunii sau actului administrativ realizată fără respectarea condițiilor statuate în ipoteză și dispoziție.

- Clasificare:

 dpdv al gradului de determinare:

 determinate;

 relativ determinate;

 alternative;

 cumulative.

 sancțiuni administrativ-disciplinare (diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni);

 sancțiuni administrativ-contravenționale (amenda);

 sancțiuni administrativ-patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului cauzat);

 măsuri de executare silită (demolarea unei construcții);

 măsuri cu privire la actele juridice (suspendarea, retragerea, anularea actului juridic);

 măsuri de constrângere cu caracter nesancționator (obligarea la tratament medical).

 tehnico-legislativă - structura externă și dinamică a normei, ea se suprapune structurii logice, este corelată cerințelor de celeritate

 ea se identifică și se exprimă prin articole, paragrafe, alineate care la rândul lor sunt structurate în părți, titluri, capitole, secțiuni

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE DE DREPT ADMINISTRATIV

 criteriul forței juridice a actului normativ:

 Dreptul internațional

 Drept național

 criteriul structurii logice:

 complete

 incomplete: norme de trimitere sau norme în alb

 obiectul reglementării:

 organizatorice

 de drept material

 de funcționalitate

 criteriul sferei de aplicare:

 generale;

 speciale;

 de excepție.

 criteriul modului de reglementare a conduitei:

 imperative: onerative și prohibitive;

 supletive - permisive.

 criteriul modului de sancționare:

 n. punitive

 n. stimulative