Contractul de Leasing

Traim din ce în ce mai mult contractual spunea înca în 1937 L.Josserand un mare civilist francez. Alegatia este valabila cu atît mai mult astazi, cînd asistam la o expansiune a fenomenului contractual.

Sigur ca într-o societate de drept exista o baza legislativa menita sa dirijeze raporturile sociale aparute între persoane. Însa o lege poate stabili doar anumite limite ale comportamentului uman în anumite împrejurari si cu scurgerea timpului ea îsi pierde actualitatea si eficienta. Aceasta de fapt se datoreaza ritmului de dezvoltare a societatii si a conditiei umane, si prin urmare dicteaza necesitatea modificarii legii, fapt care este deseori destul de migalos si greu realizat în timp.

În viata cotidiana, însa, apar o anumita categorie de raporturi care concomitent necesita o reglementare, dar totodata nu pot fi reglementate prinr-o anumita lege, fapt care impune reglementarea printr-o modalitate deosebita. În asa fel apare o noua categorie de acte care reglementeaza raporturile juridice între persoane, acest rol revenind anume contractelor. Ele servesc cît pentru reglementarea acelor raporturi, prin care legea în partucular nu le poate reglementa, atît si pentru înlaturarea lacunelor pe care le-a creat aceasta.

Prin urmare în lucrarea de fata este prezentat un studiu complex asupra contractului de leasing, acesta nefiind reglementat pe deplin în complexul relatiilor economice existente în societatea noastra.

Necesitatea reconstructiei economie de piata este urgenta, acest fapt fiind evident, si în acest sens au foat facute mari eforturi pentru marirea investitiilor de capital si stimularea concomitenta a agentilor economici.

Lucrarea respectiva va dezvalui pe deplin institutul leasingului, acesta fiind relativ nou pentru societatea noastra.

Scopul principal al lucrarii de fata este de a reprezenta în toata complexitatea sa contractul de leasing, de a determina neajunsurile si lacunele în legislatie, prezentarea unei sinteze cît si a analizei rationale asupra subiectului respectiv.

Contractul de leasing este un pas înainte în finantarea societatii comerciale care doresc sa-si achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare.

Aceasta tehnica de finantare, care presupune un risc ridicat, vine sa dea satisfactie agentilor economici care nu pot obtine credite de la banci, ori nu vor sa-si greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta dinamizmul specific domeniului civil.

Interesul practic al contractului deleasing este de a asigura finantarea integrala prin fonduri împrumutate a unei investitii fara ca benefeciarul sa constituie masuri asiguratorii; anume prin aceasta contractul de leasing se destinge de traditionala creditare a investitiilor, unde îndeplinirea benefeciara suporta o parte din valoarea investitiei.

De aceea leasingul-ca tehnica de finantare-vizeaza în primul rînd, întreprinderele care urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar pe plan mai general, asigura progresul tehnic.

Lucrarea de fata prezinta un studiu minutios asupre contractului de leasing si este recomandata pentru studentii ai facultatilor de drept, cît si specialistilor de domeniu. Speram ca lucrarea respectiva va servi drept un suport în activitatea curenta a profesionistilor în domeniul juridic.

CAPITOLUL 1: ISTORICUL LEASINGULUI. NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONTRACTULUI DE LEASING. CARACTERE JURIDICE.

1.1. Istoricul leasingului

Înca din antichitate s-a observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, avînd mai putina importanta cine detine titlul de proprietate.

Înca Aristotel în Ritorica afirma, ca bogatia consta nu în a avea patrimoniu în proprietate, ci de a-l folosi: acest aforism oglindeste esenta leasingului - pentru a primi venit, nu este deloc necesar de a avea utilaj sau alt patrimoniu în proprietate, este suficient doar de a-l poseda si folosi.

Geneza operatiunilor de leasing se pierde în negura timpurilor  asa, spre exemplu, savantul englez T.Clark citat de E.V.Cabatova, afirma ca primele norme referitoare la leasing se contineau în Codul împaratului babilonean Hamurabbi datat cu anul 1760 î.e.n.; reguli referitoare la leasing se gasesc si în Institutiile lui Iustinian.

Dificultatile de baza în aplicarea si reglementarea leasingului rezida din combinarea în acest institut a elementelor dreptului real si contractual. Dreptul privat roman (care a stat la baza dreptului privat continental, atît de inspiratie germana cît si de inspiratie franceza) îi era cunoscuta posesiunea fara proprietate, provenita atît din relatii contractuale cît si din cele reale. Posesiunea contractuala fara proprietate a evoluat din institutul roman al locatiunii bunurilor (locatio-conditio renum) în institutul contemporan al arendei. Posesiunea reala fara proprietate a aparut în dreptul roman sub forma dreptului de servitut, iar mai exact în forma unei varietati de servitute-uzufructus. Care este în aceasta situatie prototipul institutului contemporan de leasing? În doctrina se remarca just dificultatea stabilirii exacte a paternitatii institutiei de leasing. Cert este însa ca ideea care sta la baza leasingului  separarea dreptului de proprietate de cel de folosinta, si extragerii profitului din folosirea patrimoniului  este cunoscuta din timpuri stravechi.

Desi reglementarile în materia utilizarii patrimoniului fara proprietatea asupra lui sunt de origine straveche, inventarea leasing-ului ca atare este meritul englezilor  una din primele legi privind leasing-ul a fost legea Uels din 1284 (engl. Statute of Wales). Evolutia leasing-ului în secolele XIX-XX în multe privinte reproduce experienta agricultorilor englezi din epoca medievala  leasing-ul a capatat o noua viata în Marea Britanie a sfîrsitului secolului XIX, în legatura cu evolutia industriei transporturilor si industriei miniere  proprietarii minelor, în extensiunea explorarilor sale de carbune, au observat avantajul arendei vagoanelor pentru transportarea carbunelui, în locul procurarii acestora. Astfel au aparut societatile comerciale ale caror unica afacere era procurarea vagoanelor pentru transportul carbunelui, si darea lor în chirie cu posibilitatea rascumpararii (engl. Hire-purchase). În mod similar  gratie evolutiei industriei extractoare de carbune si a transporturilor pe calea ferata  a evoluat leasing-ul si în Statele Unite ale Americii.