Cuprins
- INTRODUCERE ... 10
- Obiectivele cursului ... 10
- Competențe conferite . 11
- Resurse și mijloace de lucru ... 11
- Structura cursului ... 12
- Cerințe preliminare 12
- Discipline deservite 12
- Durata medie de studiu individual . 13
- Evaluarea 13
- Capitolul I. INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI .. 14
- Capitolul II. METODOLOGIA JURIDICĂ .. 19
- Capitolul III. CONCEPTUL DREPTULUI ... 22
- Capitolul IV. FACTORII DE CONFIGURARE ȘI EVOLUȚIE A DREPTULUI .. 29
- Capitolul V. DREPTUL ȘI STATUL 33
- Capitolul VI. PRINCIPIILE DREPTULUI. FUNCȚIILE DREPTULUI .. 38
- Capitolul VII. DREPTUL ÎN SISTEMUL NORMATIV SOCIAL .. 44
- Capitolul VIII. NORMA JURIDICĂ . 48
- Capitolul IX. IZVOARELE DREPTULUI 55
- Capitolul X. TEHNICA ELABORĂRII ACTELOR NORMATIVE 60
- Capitolul XI. REALIZAREA DREPTULUI . 66
- Capitolul XII. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE .. 69
- Capitolul XIII. RAPORTUL JURIDIC . 73
- Capitolul XIV. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ .. 78
- BIBLIOGRAFIE 82
Extras din curs
Capitolul I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
I.1. Introducere
În cuprinsul acestui capitol sunt prezentate cunoștințele referitoare la drept, în generalitatea și esențialitatea sa, precum și conceptele, principiile și legitățile fundamentale ale fenomenului juridic, care au însemnătate principală pentru dezvoltarea celorlalte științe juridice.
I.2. Competențe conferite
După parcurgerea capitolului, studentul va fi capabil să prezinte sistemul științelor juridice și să definească Teoria generală a dreptului, prin raportare la celelalte științe juridice.
Durata medie de parcurgere a acestui capitol este de aproximativ 2 ore.
I.3. Conținut
I.3.1. Corelația dintre știință, științele sociale și știința dreptului (științele juridice)
I.3.1.1. Definiția și caracteristicile științei
I.3.1.2. Sistemul științelor
I.3.1.3. Sistemul științelor sociale
I.3.1.4. Știința dreptului (științele juridice) - componentă a științelor sociale
I.3.1.4.1. Noțiune
I.3.1.4.2. Funcțiile științei dreptului (științelor juridice)
I.3.1.4.3. Sistemul științei dreptului (științelor juridice)
I.3.2. Importanța și necesitatea Teoriei generale a dreptului în sistemul științei dreptului (științelor juridice)
I.3.3. Definiția și obiectul Teoriei generale a dreptului
I.3.3.1. Definiția Teoriei generale a dreptului
I.3.3.2. Obiectul Teoriei generale a dreptului
I.3.4. Științele juridice istorice
I.3.5. Științele juridice de ramură
I.3.6. Științele juridice ajutătoare, participative, auxiliare
I.3.1. Corelația dintre știință, științele sociale și știința dreptului (științele juridice)
I.3.1.1. Definiția și caracteristicile științei
Știința reprezintă un sistem de cunoștințe și experiențe despre natură, societate și gândire, fundamentate prin folosirea unor metode de cercetare proprii și concretizate în noțiuni, concepte, categorii, principii și relații funcționale.
I.3.1.2. Sistemul științelor cuprinde:
a. științe ale naturii;
b. științe despre societate;
c. științe despre gândire.
I.3.1.3. Sistemul științelor sociale cuprinde:
a. științe care au ca obiect activitățile umane și ca scop stabilirea legilor și relațiilor funcționale între acestea;
b. științele istorice;
c. științele juridice.
I.3.1.4. Știința dreptului (științele juridice) - componentă a științelor sociale
I.3.1.4.1. Noțiune
Știința dreptului (științele juridice) studiază normativitatea socială.
I.3.1.4.2. Funcțiile științei dreptului (științelor juridice)
- funcția descriptivă;
- funcția teoretică.
I.3.1.4.3. Sistemul științei dreptului (științelor juridice)
Sistemul dreptului (științelor juridice) cuprinde:
- Teoria generală a dreptului;
- Științele juridice de ramură;
- Științele juridice istorice;
- Științele juridice participative, ajutătoare, auxiliare.
I.3.2. Importanța și necesitatea Teoriei generale a dreptului în sistemul științei dreptului (științelor juridice)
Necesitatea Teoriei generale a dreptului se justifică prin aspectele de globalizare și generalizare pe care le oferă asupra dreptului, atât sub aspect teoretic, cât și sub aspect practic.
I.3.3. Definiția și obiectul Teoriei generale a dreptului
I.3.3.1. Definiția Teoriei generale a dreptului
Teoria generală este disciplina științifică ce studiază ansamblul dreptului, respectiv determinarea lui, articulațiile și esența lui, alcătuirea și structurarea lui și care elaborează instrumentele esențiale și conceptele fundamentale prin care dreptul este gândit („norma juridică”, „izvorul de drept”, „raportul juridic”, „tehnica juridică”).
Bibliografie
Aldeer Abu-Sahlieh, Sami A., „Raporturi între drept și religie în lumea arabo-musulmană și influența acestora în Elveția 2007”, în Revista Română de Drept Privat nr. 5/2007;
Anghel, M., Drept diplomatic și consular, Editura Lumina Lex, București, 1996;
Apetrei, M., Drept penal. Partea generală, Editura Victor, București, 2006;
Ardeleanu, Anca-Monica, Teoria generală a dreptului, Editura Universității din București, București, 2009;
Barac, Lidia, Elemente de teoria dreptului, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București, 2009;
Beleiu, Gh, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L., București, 1994;
Boboș, Gh., Teoria generală a dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999;
Boroi, A., Rusu I., Cooperarea judiciară internațională în materie penală, Editura C.H. BECK, București, 2008;
Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în Teoria generală a dreptului, Editura ALL, București, 1996;
Ceterchi I., Demeter I., Hanga V., Boboș G.H., Luburici M., Maziliu D., Zota C., Teoria generală a statului și dreptului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967;
Ceterchi, I., Demeter, I., Introducere în studiul dreptului, Editura Științifică, București, 1962;
Chelcea, S., Mărginean, I., Cauc, I., Cercetarea sociologică, Editura Destin, Deva, 1998;
Constantinescu M., Muraru I., Iorgovan A., Revizuirea Constituției României, Explicații și comentarii, Editura Rosetti, București, 2003;
Costin, M., Răspunderea juridică în dreptul R.S.R., Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974;
Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2009;
Craiovan, I., Teoria generală a dreptului, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Olimp, București, 1998;
Dabin, J., La philosophie de l’ordre juridique positive, Sirey, Paris, 1929 ;
Dabin, J., Théorie générale du droit, Bruxelles, 1969;
Dănișor, D.C., Dogaru, I., Dănișor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura C.H. Beck, București, 2006;
Dima E., Cobeț D., Mancea L., Dănilă E., Dima G., Dănilă A., Botoșineanu L., Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române, Editura Arc și Editura Gunivas, București, 2007;
Djuvara, M., Teoria generală a dreptului. Drept rațional, izvoare și drept pozitiv, Editura All, București, 1995;
Duculescu, V., „Subsidiaritatea - „ultimul refugiu ” aș principiului suveranității?”, în Revista Română de Drept Comunitar nr. 3/2007;
Dogaru, I., Elemente de teoria generală a dreptului, Editura Oltenia, Craiova, 1994;
Duguit, L., Traité de droit constitutionel, Ed. 3, Paris, 1927;
Fodor, Maria, Drept procesual civil, vol. II, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2009;
Ghililia, Claudia, Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București, 2007;
Grigore, Carmen, Suceavă, I., Cloșcă, I., Drept internațional public, vol. I, București, 2001;
Gusti, D., Herseni, T., Elemente de sociologie, Editura „Adevărul” S.A., București, 1933;
Hanga, Vl., Introducere. Istoria dreptului românesc, vol. I, Editura Academiei, București, 1980;
Hoecke, M. von, What is Leagal Theory, Leuve, 1985;
Ionescu, C., Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București, 1997;
Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969;
Kelsen, H., General Theory of Low and State, 1945;
Manolescu, M.I., Știința dreptului și artele juridice, Editura Continent XXI, București, 1993;
Mazilu, D., Teoria generală a dreptului, ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2000;
Miga-Beșteliu, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București, 1998;
Mihai, Gh. C., Motică, R. I., Fundamentele dreptului. Teoria și filozofia dreptului, Editura All, București, 1997;
Moca, Gh., Duțu, M., Drept internațional public, Editura Universul Juridic, București, 2008;
Montesquieau, Despre spiritul legilor,1, Editura Științifică, București, 1964;
Muraru, I., Tănăsescu, E.S., Drept constituțional și instituții politice, Editura C.H.Beck, București, 2006;
Naschitz, Ana, Teorie și tehnică în procesul de creare a dreptului, Editura Academiei, București, 1969;
Năstase Georgescu, Maria, Mihăilescu, Simona Th. Livia, Drept constituțional și instituții politice, Curs universitar, Editura Moroșan, București, 2009;
Neagu I., Drept procesual penal. Partea specială. Tratat, Editura Global Lex, București, 2008;
Nițoiu, Roberta, Șorop, A., Teoria generală a dreptului, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2008;
Pecatore, P., Introduction à la science du droit, Centre Univesitaire de l´État, Louxembourg, 1978.
Pinto, R, Grawitz, Madelaine, Méthodes des sciences sociales, deuxieme édition, Paris, Dalloz, 1967;
Popa, N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2005;
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2008;
Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, București, 2002;
Popa, N., Dogaru, I., Dănișor, Gh., Dănișor, D.C., Filosofia dreptului. Marile curente, ediția 2, Editua C.H.Beck, București, 2007;
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept.pdf