Extras din curs
Studii de drept comparat:
în special în domeniul dreptului privat;
rădăcinile istorice ale dreptului comparat sunt „înfipte” în dreptul public şi s-a transferul experienţei legale ale statelor „mai vechi” pentru a susţine dezvoltarea dreptului public şi, în particular, al celui constituţional către statele „mai tinere”;
dreptul administrativ, în particular, este un domeniu de drept relativ nou, ce s‑a dezvoltat în statele europene numai în timpul secolului al XIX‑lea, când s‑a ajuns la noţiunea de „stat de drept”.
O definiţie unică, general recunoscută a dreptului comparat, nu se poate întâlni nici în legislaţiile naţionale şi nici la nivel european.
Plecând de la sensul textual al expresiei, dreptul comparat poate fi descris ca punerea faţă în faţă a legislaţiilor diferite, având în vedere că acest proces poate fi extins atât la spiritul şi stilul întregului sistem legal (aşa‑numitele macro‑comparaţii), cât şi la soluţiile problemelor individuale, aşa cum apar ele în variatele sisteme legale (aşa‑numitele micro‑comparaţii).
În dreptul organizaţiilor internaţionale, folosirea dreptului comparat este, în temeiul politicilor legale, o precondiţie necesară pentru orice tip de creaţie de drept; astfel, este folosit, pe de o parte, la crearea organizaţiei însăşi (formularea tratatului de fondare) şi, pe de altă parte, pentru regulile autonome din sfera internă (crearea unui drept secundar).
Cea mai importantă funcţie a dreptului comparat, este de a pregăti o unificare transnaţională (parţială) a dreptului, de a fi implementat în legislaţiile naţionale, al cărei scop este „de a reduce sau a elimina pe cât posibil” diferenţele dintre sistemele de drept naţionale.
O unificare a legislaţiei se poate realiza pe două căi:
pe de o parte, prin intermediul „legilor uniforme”, negociate între state şi puse în aplicare în fiecare stat şi,
pe de altă parte, prin activităţile legislative supranaţionale ale organizaţiilor suprastatale. Această din urmă formă de unificare a drepturilor este tipică comunităţilor ce vizează o integrare economică regională. Integrarea economică este de fapt greu de imaginat fără unificarea simultană a regulilor comerciale, adică fără o integrare legală.
Conținut arhivă zip
- Drept Administrativ Comparat.ppt