Cuprins
- Unitatea de învățare 1
- Definiția, rolul, scopul, trăsăturile, fundamentul și limitele dreptului
- internațional
- 1.1. Definiție
- 1.2. Rolul și scopul dreptului internațional
- 1.3. Trăsăturile societății internaționale contemporane
- 1.4. Dreptul internațional și politica externă
- 1.5. Trăsăturile dreptului internațional
- 1.6. Fundamentul dreptului internațional
- 1.7. Limitele dreptului internațional
- Unitatea de învățare 2
- Ordinea juridică internațională. Raportul dintre dreptul internațional și
- dreptul intern
- 2.1. Ordinea juridică internațională (Sistemul dreptului internațional)
- 2.2 Raporturile dintre dreptul internațional și dreptul intern
- Unitatea de învățare 3
- Izvoarele principale ale dreptului internațional. Codificarea dreptului
- internațional
- 3.1. Aspecte generale
- 3.2. Tratatul
- 3.3. Cutuma
- 3.4. Codificarea dreptului internațional
- Unitatea de învățare 4
- Izvoarele subsidiare ale dreptului internațional. Normele „ius cogens”
- 4.1. Izvoarele subsidiare
- 4.2. Normele „ius cogens”
- Unitatea de învățare 5
- Sistemul principiilor dreptului internațional
- 5.1. Definiții. Considerații generale
- 5.2. Principiile generale de drept
- 5.3. Principiile fundamentale ale dreptului internațional.
- Importanță și caractere
- 5.4. Principiile fundamentale prevăzute de Declarația din 1970
- 5.5. Alte principii fundamentale prevăzute în Actul Final de la Helsinki
- Unitatea de învățare 6
- Statul ca subiect de drept internațional. Neutralitatea statelor.
- Recunoașterea statelor și guvernelor. Succesiunea statelor
- 5
- 6.1. Statul
- 6.2. Neutralitatea statelor
- 6.3. Recunoașterea statelor
- 6.4. Recunoașterea guvernelor
- 6.5. Recunoașterea mișcărilor de eliberare națională
- 6.6. Recunoașterea insurgenților (parte răsculată și parte beligerantă)
- într-un război civil
- 6.7. Succesiunea statelor
- Unitatea de învățare 7
- Organizațiile internaționale ca subiect de drept internațional.
- Organizații cu caracter universal (ONU), regional, subregional
- 7.1. Organizații internaționale (interguvernamentale). Teoria generală
- 7.2. Organizații cu caracter universal (ONU)
- 7.3. Organizații regionale (cu caracter politic, economic, militar sau
- complex)
- 7.4. Organizații subregionale (mai ales cu caracter tehnic și economic,
- dar și politic)
- Unitatea de învățare 8
- Alte subiecte de drept internațional și entități care se manifestă pe plan
- internațional
- 8.1. Vaticanul
- 8.2. Ordinul Suveran Militar de Malta
- 8.3. Popoarele și mișcările de eliberare națională
- 8.4. Organizațiile internaționale neguvernamentale
- 8.5. Societățile transnaționale (STN)
- 8.6. Poziția individului în dreptul internațional
- Unitatea de învățare 9
- Populația. Cetățenia. Regimul juridic al străinilor. Dreptul de azil.
- Expulzare și extrădare. Refugiați și persoane strămutate
- 9.1. Populația
- 9.2. Cetățenia
- 9.3. Regimul juridic al străinilor (cetățeni străini, apatrizi)
- 9.4. Dreptul de azil
- 9.5. Expulzarea și extrădarea
- 9.6. Refugiații și persoanele strămutate
- Unitatea de învățare 10
- Protecția drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților naționale
- în dreptul internațional
- 10.1. Cadrul general
- 10.2. Dezvoltări recente în privința rolului statului-înrudit (- Kin-State- )
- în acordarea așa-numitului - tratament preferențial- pentru
- minoritățile înrudite (- Kin-minorities- ) din alte state
- Unitatea de învățare 11
- Teritoriul de stat în dreptul internațional: definiție, natură juridică,
- componență. Frontierele de stat și problema modificărilor teritoriale
- 11.1. Teritoriul de stat în dreptul internațional
- 11.2. Frontierele de stat și problema modificărilor teritoriale
- Unitatea de învățare 12
- Fluviile internaționale. Canalele maritime internaționale. Dreptul mării.
- Zonele polare. Spațiul aerian și cosmic
- 12.1. Fluviile internaționale
- 12.2. Canalele maritime internaționale
- 12.3. Dreptul mării
- 12.4. Zonele polare
- 12.5. Spațiul aerian
- 12.6. Spațiul extraatmosferic și corpurile cerești
- Unitatea de învățare 13
- Dreptul tratatelor. Definiție, elemente, denumiri, clasificare, încheiere,
- intrare în vigoare, înregistrare
- 13.1. Definiție
- 13.2. Elementele esențiale ale tratatului
- 13.3. Elementele accesorii ale tratatului
- 13.4. Denumirea și clasificarea tratatului
- 13.5. Încheierea tratatului
- 13.6. Intrarea în vigoare
- 13.7. Înregistrarea tratatelor
- Unitatea de învățare 14
- Dreptul tratatelor. Prevederile legislației române privind încheierea
- tratatelor. Rezerve. Aplicare. Interpretare
- 14.1. Prevederile legislației române privind încheierea tratatelor
- 14.2. Rezervele la tratate
- 14.3. Aplicarea tratatelor
- 14.4. Interpretarea tratatelor
- Unitatea de învățare 15
- Dreptul tratatelor. Efectele, modificarea și încetarea tratatelor
- 15.1. Efectele tratatelor
- 15.2. Modificarea tratatelor
- 15.3. Încetarea tratatelor
Extras din curs
Unitatea de învățare nr. 1
Definiția, rolul, scopul, trăsăturile, fundamentul
și limitele dreptului internațional
CUPRINS
1.1. Definiția dreptului internațional
1.2. Rolul și scopul dreptului internațional
1.3. Trăsăturile societății internaționale contemporane
1.4. Dreptul internațional și politica externă
1.5. Trăsăturile dreptului internațional
1.6. Fundamentul dreptului internațional
1.7. Limitele dreptului internațional
1.8. Lucrare de verificare
Obiectivele unității de învățare nr. 1
După studiul acestei unități de învățare veți reuși să:
- cunoașteți ce reprezintă dreptul internațional
- înțelegeții relația dintre dreptul internațional și politica externă
1.1. Definiția dreptului internațional
Dreptul internațional public este acea ramură a dreptului, acel sistem de principii
și norme juridice, scrise sau nescrise, create de către state, dar și de către
celelalte subiecte de drept internațional, pe baza acordului lor de voință, în scopul
reglementării raporturilor internaționale.
- Este un sistem relativ descentralizat, dar în curs de consolidare a coeziunii
sale și aflat într-un proces dinamic, continuu, de adaptare internă și externă, de
norme create de subiectele de drept internațional ca răspuns la impulsurile sociale
primite permanent din partea comunității internaționale emergente la nivelul
relațiilor internaționale în sens larg, pe care tind să le reglementeze pentru
protejarea și promovarea eficientă a valorilor considerate importante de către
ansamblul actorilor din cadrul acestei comunități și a intereselor comune generale,
în scopul ordonării relațiilor internaționale în sens larg și, astfel, al realizării ordinii
publice internaționale, în beneficiul direct al umanității.
Raporturile/relațiile internaționale, în general, sunt relațiile care depășesc
limitele unui singur stat și care se plasează în cadrul societății/comunității
internaționale, scăpând de sub autoritatea unei puteri statale unice.
- Raporturile internaționale, în sens larg, sunt raporturile care se desfășoară
între entitățile ce acționează în cadrul societății internaționale, fie că sunt sau nu
subiecte de drept internațional.
- Relațiile internaționale, în sens restrâns (care fac obiectul reglementării
dreptului internațional) sunt relațiile între subiectele de drept internațional,
dintre care principalul subiect este statul. „Relațiile între state rămân elementul
fundamental al relațiilor internaționale” (R. Pinto).
Notă: Dreptul internațional, deși creat doar de către subiectele de drept internațional,
poate avea însă ca destinatari și alte subiecte care nu sunt
subiecte de drept internațional. Sunt excluse din sfera de aplicare a
dreptului internațional raporturile juridice în care statul nu participă ca
purtător al puterii de stat (ci ca subiect de drept privat sau în care alte
subiecte de drept internațional nu participă în această calitate; de
exemplu, încheierea unui contract civil între un stat și o organizație
internațională care își are sediul pe teritoriul său).
- Pentru desemnarea relațiilor internaționale se mai folosesc și termenii de
societate sau comunitate internațională.
Notă: Termenul de - comunitate internațională- , folosit de către autori pentru
a desemna țesătura relațiilor internaționale lato sensu presupune mai
degrabă, ca liant, o serie de legături de ordin afectiv, în timp ce termenul
de - societate internațională- este considerat preferabil pentru că
descrie, cu mai multă exactitate, stadiul actual al relațiilor între
entitățile ce se manifestă pe plan internațional (membrii unei societăți
fiind mai degrabă uniți prin legături de interes). Deosebirile între state,
inegalitatea nivelurilor de dezvoltare economică și politică, lipsa unei
baze spirituale comune împiedică existența unei veritabile comunități
internaționale universale. Se apreciază, însă, că fenomenul globalizării,
care ușurează propagarea emoțiilor colective, va duce, în timp, la
crearea unei veritabile rețele de interdependență planetară, care va
sfârși prin apariția comunității umane internaționale.
1.2. Rolul și scopul dreptului internațional
- Este acela de a norma sau reglementa raporturile din cadrul societății internaționale,
de a asigura funcționarea armonioasă a acestei societăți, de a contribui prin
mijloacele sale la o dezvoltare corespunzătoare a acesteia, de a preveni și soluționa
aspectele conflictuale care continuă să afecteze această societate, altfel spus
ordonarea raporturilor internaționale.
- În concluzie, se poate vorbi despre rolul regulator al dreptului internațional,
care răspunde nevoii de a se reduce anarhia în relațiile internaționale, prin structurarea
ordinii juridice internaționale, prin promovarea statului de drept la nivel
internațional (International Rule of Law).
- Datorită evoluțiilor dinamice din cadrul societății/comunității internaționale,
de la nivelul acesteia (nivelul structural) pornesc o serie de impulsuri
determinate de necesitatea protejării prin reglementare (sau schimbării
reglementării) a unor anumite segmente de relații internaționale, dată fiind
valoarea deosebită pe care o au în ansamblul acestora. Crearea normei de drept
internațional este rezultatul receptării acestor impulsuri și acordării răspunsului
corespunzător la nivelul subiectelor de drept internațional (nivelul normativ), care
au capacitatea de a crea norma de drept internațional.
- Acest proces care are loc între cele două niveluri (structural și normativ) pune
în evidență fundamentul dreptului internațional ca sistem, precum și rolul pe
care îl are în formarea normelor de drept internațional setul de factori de
configurare extrajuridici (izvoarele materiale ale dreptului internațional), dintre
care cei mai influenți sunt factorul social și cel politic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept International Public.pdf