Activitatea de Leadership și Rolul Stilurilor Sale în Realizarea Obiectivelor Firmei

1. Leader-ul

În ţara noastrằ, în ultimi ani s-a înregistrat un import abundent al cuvintelor, în special din limba englezằ. Unul dintre aceste cuvinte este şi leader, cằruia i s-a dat chiar si o formằ romầneascằ „lider”. Mai simplu putem spune conducằtor.

Unii autori, printre care Katz şi Kahn (1966) şi Kotter (1990) dau o definiţie clarằ a liderului : „Liderul este persoana care exercitằ un proces de influenţare socialằ, menit sằ determine participarea voluntarằ a subordonaţilor la realizarea obiectivelor organizaţiei”. De multe ori avem tendinţa de a da ca sinonim pentru lider cuvantul manager, însằ managerul este persoana care aplicằ funcţiile managementului în acord cu sarcinile, competenţele şi responsabilitằţile funcţiei pe care o exercitằ.

A fi lider nu înseamnằ a avea putere datằ de o poziţie în cadrul ierarhiei unei întreprinderi, ci înseamnằ puterea care ţi-o oferằ încrederea în forţele proprii şi pe care o emani, înseamnằ puterea pe care ţi-o poate oferi un vis şi aptitudinea de a-i determina pe oameni sằ adopte şi sằ doreascằ sằ vadằ acel vis împlinit. Am urmằrit un filmuleţ cu Simon Sinek, un consultant de marketing cu multe cunoştiinţe şi diplome, şi mi-am schimbat puţin pằrerea despre ce inseamnằ cu adevằrat a fi lider. El susţine cằ sunt trei cercuri concentrice (fig. 1), fiecare avầnd cầte o întrebare: de ce, cum şi ce anume. Importantằ este maniera de utilizare a acestui cerc, mulţi îl folosesc de la exterior spre interior, adicằ se axeazằ mai mult pe rezultatul care urmeazằ a fi obţinut decầt pe motivul care stằ la baza lui.

Fig. 1 Cercul de aur, Simon Sinek

Acelaşi Simon Sinek spune cằ oamenii nu sunt motivaţi de ceea ce faci, ci de motivul pentru care faci acel ceva. Pentru a fi un lider îţi trebuie un vis, o viziune în care sằ crezi. Dar pentru ca ceilalţi sằ te accepte şi sằ facằ din visul tằu un vis al lor, trebuie sằ le cầştigi încrederea şi sằ te foloseşti de calitằţile personale şi cunoştinţele, atầt în afaceri cầt şi în ceea ce priveşte oamenii. Zig Ziglar spunea „Succesul este utilizarea la maximum a capacitằţilor pe care le posezi”. Un exemplu clar de lider a fost Martin Luther King. El nu a fost un om cu o putere politicằ ieşitằ din comun, fiind pastor baptist şi activist politic, insằ a avut o putere de convingere deosebitằ, nu s-a folosit de funcţii înalte, ci de charisma sa, de aptitudinea de a-şi convinge ascultằtorii cằ ei impằrtằşesc acelaşi vis şi le-a transmis încrederea cằ lucrurile se pot schimba în bine. Oamenii nu l-au urmat pentru cằ trebuia, l-au urmat pentru cằ au vrut, pentru ei înşişi.

Un alt exemplu rằsunằtor de reuşitằ este corporaţia Apple. Sunt multe corporaţii de calculatoare, însằ ceea ce este diferit la aceasta este modul în care îşi promoveazằ produsele. Ei nu spun cằ au calculatoare sau telefoane sau alte produse de vầnzare, ei ne oferằ, de exemplu, o viziune asupra unui telefon care ne poate uşura de multe complicaţii (şi bani!) şi cu ajutorul cằruia cầştigằm timp, iar apoi ne comunicằ faptul cằ ei au ceea ce avem noi nevoie.

Trằsằturi ale liderului

Principalele trằsằturi sunt urmằtoarele:

-caracteristici fizice- vầrstằ, înằlţime, greutate, înfằţişare;

-caracteristici de bazằ- clasa socialằ, educaţie, experienţằ, mobilitate profesionalằ;

-personalitate- spirit introvertit/extravertit, independenţằ, încredere în sine, caracter hotằrầt, tendinţa de autoritarism, spirit amiabil/agresiv, înclinaţii de dominare/subordonare;

-inteligenţa- cunoştinţe, judecằţi, mobilitate intelectualằ;

-caracteristici sociale- prestigiu, tact, diplomaţie, spirit de cooperare, charismằ, popularitate, abilitate managerialằ;

-„spiritul muncii”- responsabilitate, iniţiativằ, spirit finalizator, tenacitate.

În baza cercetằrilor efectuate, E. Ghiselli a ierarhizat trằsằturile menţionate în urmằtoarele grupe:

-caracteristici foarte importante, în ordine: abilitatea de supraveghere, nevoia de împlinire ocupaţionalằ, inteligenţa, autoactualizarea, siguranţa de sine, spiritul decis;

-caracteristici de importanţằ moderatằ, în ordine: lipsa nevoii de securitate, afinitate pentru lucrằtori, iniţiativằ, lipsa nevoii de recompense bằneşti, maturitatea;

-carateristici lipsite de importanţằ: masculinitatea- feminitatea.

2. Manager-ul

Pe plan mondial se pot delimita cel putin douằ mari definiţii ale noţiunii de manager. Una considerằ cằ managerii sunt atầt conducằtorii cầt şi întregul personal de specialitate cu studii superioare din cadrul compartimentelor întreprinderii. Cealaltằ, în schimb, îi considerằ manageri doar pe aceia care au subordonaţi.