Practică de inițiere - jurnal de practică

- Opţiunile Republicii Moldova în relaţiile cu Uniunea Europeană

- Republica Moldova şi Comunitatea Statelor Independente

- GUAM- o posibilă alternativă în locul CSI pentru Republica Moldova

- NATO : un interes sporit pentru Republica Moldova?

- Neutralitatea trebuie să fie neutră

V. Identifica cele mai notorii personalitaţi în politica externa a R. Moldova. Comentaţi 16-19

I. Recunoasterea internationala a Republicii Moldova a fost o sursa de legitimitate a statului (pro sau contra)

Republica Moldova este un stat independent din 27 august 1991. Ziua de 27 august este una deosebit de semnificativa pentru tara noastra pentru ca in aceasta zi marcam 2 evenimente : In aceiasi zi cu 2 ani mai inainte , 1989 a avut loc Marea Adunare Naţională la care s-a afirmat cu voce tare obiectivul desprinderii de URSS şi încetării stării de ocupaţie. Contextul istoric si rezultatul evenimentelor ce au avut loc mai mult de 20 de ani in urma ne demonstreaza dorinta poporului, dreptul poporului si chiar obligatia poporului de a-si decide desinestatator soarta. Textul Declaratiei de Independenta demonstreaza in o data cit de corecta si LEGALA a fost aceasta decizie.” PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca Fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru; PORNIND de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.; ŢINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

Urmarind in ansamblu cele spuse mai sus putem afirma sigur ca evenimentele pentrecute au avut un caracter legal si necesar , insa a fost doar un inceput in lupta care continua si pina in prezent.

Obtinerea recunoasterii internationale a independentei nu a fost o etapa din cele mai usoare dar vorbind cu cuvintele unui poet “ si cind nu a avut Basarabia moment grele ”. Totusi, intrebarea recunoasterii independentei nu a fost una de probabilitate ci de timp. Recunoaşterii internaţionale a Republicii Moldova era un subiect al dreptului internaţional

Procesul de consacrare internaţională a independenţei Republicii Moldova a demarat o dată cu deciziile de rigoare, luate chiar în ziua de 27 august de către Guvernele României şi Georgiei, după care a urmat o perioadă incertă, pînă în decembrie 1991, cînd Moscova, obţinînd angajamentul fostelor republici (bineînţeles, cu excepţia celor baltice) de a adera la CSI, s-a arătat dispusă să stabilească relaţii diplomatice cu Chişinăul. Acest pas al Moscovei a deschis calea spre recunoaşterea independenţei Republicii Moldova şi de către puterile occidentale, după care a urmat aderarea ţării noastre la ONU la 2 martie 1992, astfel încheindu-se prima etapă, extrem de importantă, în afirmarea Republicii Moldova pe arena internaţională.

În rezultatul recunoaşterii internaţionale, Republica Moldova a stabilit relaţii diplomatice cu peste 100 de state, înfiinţînd 26 de misiuni diplomatice în străinătate, a devenit membră a mai mult de 120 de organizaţii internaţionale, a încheiat peste 1340 de tratate şi acorduri bilaterale cu alte state şi circa 586 de tratate şi Convenţii internaţionale multilaterale.Acest fapt demonstrează realizarea capacităţii juridice internaţionale a Republicii Moldova ca subiect al dreptului internaţional.

Revenind la intrebarea noastra putem concluziona ca recunoasterea international a independentei RM nu a fost o sursa de legitimitate a statului ci o prima obtiune a tinarului stat, un pas spre dezvoltarea relatiilor internationale si a afirmarii pe arena internationala. Republica Moldova nu avea nevoie de recunoastere pentru a demonstra ca are dreptul la existenta ,pentru ca acesta a fost demonstrat istoric , dar pentru ca avea nevoie de un viitor , de schimbare , de perspective , si cred ca cel mai mult de experienta si cunostinte –calitati care atit de mult ne lipsesc si din lipsa carora s-au facut atitea greseli.