Sistemul de învățământ din Finlanda

Introducere

Lucrarea de faţă abordează câteva aspecte referitoare la învăţământul superior finlandez, şi anume sistemul educaţional, calitatea învăţământului superior, precum şi procesul de internaţionalizare a învăţământului.

Importanţa învăţămâtului superior derivă din faptul că el este cel care creează specialiştii ce vor conduce într-un viitor apropiat societatea şi economia din cadrul unui stat.

În societatea contemporană, rolul instituţiei de învăţământ superior este atât cel cultural, pe care îl exercită prin creaţie intelectuală, cât şi cel de organizaţie furnizoare de servicii educaţionale. Produsele oferite de instituţia de învăţământ universitar, ca organizaţie furnizoare de servicii educaţionale, sunt cunoaşterea şi competenţa, furnizate societăţii sub diverse forme : pregătirea de specialişti în domenii specifice, cercetare, consultaţă, expertiză, implicarea membrilor comunităţii academice în viaţa societăţii. Ori toate aceste produse şi servicii oferite de instituţia de învăţământ superior clienţilor săi (studenţii) şi părţilor interesate (societate, firme, organizaţii etc.), prin care se ajunge la obţinerea produselor educaţionale amintite anterior, se doresc a fi de calitate pentru a asigura astfel prosperitatea unei societăţi.

Am ales Finlanda tocmai din acest considerent al calităţii, ştiut fiind faptul că învăţământul finlandez este unul de o calitate excepţională. Însă, pe lângă aceasta, sistemul lor educaţional este şi unul interesant şi atractiv. Mai multe, dar din pacate nu suficiente, despre toate acestea, voi prezenta în capitolele ce urmează.

Cap.1 Învăţământul superior finlandez

Sistemul educaţional finlandez este unul dintre cele mai performante din lume. Care este secretul succesului Finlandei în materie de învăţământ?

În primul rând, în Finlanda strategia naţională se bazează pe dorinţa de a dezvolta ţara ca o societate informaţională care îşi educă cetăţenii la un standard ridicat. Pentru a realiza acest lucru, Finlanda canalizează investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare.

În ceea ce priveşte modul de organizare, menţionez că anul academic în Finlanda este divizat în două părţi, 1 august – 31 decembrie şi 1 ianuarie – 31 iulie.

Instituţiile de învăţământ superior sunt instituţii de stat, finanţate în special din fonduri publice, costurile fiind împărţite de către autoritatea centrală şi autorităţile locale. Finlanda se caracterizează printr-o reţea vastă de instituţii de învăţământ superior de calitate, care se împart în universităţi şi politehnici. Universităţile, în număr de 20, sunt implicate în educaţie şi cercetare, toate derulând programe la nivel doctoral, iar cele 29 de politehnici oferă instruire tematică pentru mai multe sectoare şi pun accentul pe legătura cu activitatea practică. De asemenea, odată cu apariţia Procesului Bologna în anul 1999, Finlanda s-a afirmat ca promotor al obiectivului acestui proces, şi anume cel al creării, până în 2010, a Spaţiului European al Învăţământului Superior.

Foarte important este şi faptul că s-a stabilit ca numărul studenţilor admişi anual să fie de 22.500, al celor care vor obţine diploma de master, circa 14.000, iar numărul diplomelor de doctorat obţinute să ajungă la 1.450 . Concurenţa pentru locuri este astfel una strânsă – numărul anual de solicitări este de aproape 68.000 şi numai 22.500 de candidaţi sunt admişi.

De reţinut este şi faptul că studenţii instituţiilor de învăţământ superior finlandeze nu plătesc taxe pentru obţinerea unei specializări academice. Opetusministeriö (Ministerul Educaţiei) a conceput, chiar, un program de sprijin financiar pentru studenţii admişi într-o instituţie de învăţământ, studii de zi şi care au nevoie de ajutor financiar. Pachetul de ajutor cuprinde o bursă de studiu, un supliment pentru cazare şi un împrumut garantat de stat.

De asemenea, un loc aparte în sistemul de învăţământ finlandez îl ocupă învăţământul on-line (eLearning), Universitatea Virtuală finlandeză continuând să dezvolte învăţământul virtual şi serviciile corespunzătoare, alături de educaţia pentru adulţi şi învăţământul pentru persoane cu nevoi speciale (persoane cu handicap, copii străini, copii supradotaţi sau copii cu cerinţe de educaţie speciale) .