Sistemul Bugetar

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

2. Principiile bugetare

3. Sistemul bugetar al RM

4. Deficitul bugetar

Surse bibliografice:

1. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847 din 24 mai 1996.

2. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16 octombrie 2003.

3. Hîncu R., Cheltuielile pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar, Chişinău, 2004

4. Manole T. Finanţe publice, teorie şi aplicaţii. Chişinău, 1998.

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de Bugetul Statului. BS exprimă fluxurile financiare care apar în procesul repartizării PIB, ocazionate de formarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor publice în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi de altă natură ale fiecărei perioade.

Bugetul de stat este:

- Document-program, prin care statul prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice;

- Act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv şi comparativ a veniturilor publice, precum şi a destinaţiilor acestora;

- Act de autorizare, prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să efectueze cheltuieli şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;

- Act anual, deoarece se elaborează anual, având putere de acţiune pe parcursul unui exerciţiu financiar (în RM corespunde cu anul calendaristic);

- Act juridic, prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice;

- Sistem de fluxuri financiare, prin care se exprimă atât fluxurile financiare privind formarea resurselor băneşti publice, cât şi fluxurile financiare ce se degajă în procesul de gestionare al acestora;

- Instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii, n sensul că, prin buget, se poate reflecta politica fiscală propriu-zisă.

Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică, deoarece el este expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. El poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale:

a) sub aspect juridic, reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului;

b) sub aspect economic, subliniază corelaţiile macroeconomice şi, în special, legătura cu nivelul şi evoluţia PIB;

c) sub aspect tehnic, interesează îndeosebi procesele de pregătire şi elaborare a bugetului, precum şi metodele de previziuni şi evaluare a diverselor categorii de venituri ş cheltuieli cuprinse în buget;

d) sub aspect politic, bugetul este considerat expresie a opţiunilor Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă componentele sale (politico-economică, socială, educativă, culturală, militară etc.).

Bugetul îndeplineşte trei funcţii:

1. Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată execuţia bugetului de către autorităţile publice care au conceput limitele şi condiţiile (Guvern, Parlament) şi chiar în mod indirect, de către cetăţeni, care sunt atât finanţatori, cât şi beneficiarii bugetului;

2. Gestiunea eficace a activităţii publice, prin care executanţii se asigură de utilizarea eficace a resurselor financiare;

3. Proiectarea activităţii statului, prin care obiectivele urmărite sunt formulate în diferite programe alternative, însoţite de posibilităţile de finanţare.