Elton Mayo și Experimentul de la Hawthorne

Biografie

George Elton Mayo (1880-1949) - psiholog american şi sociolog, cercetător privind problemele de comportament organizaţional şi de management în cadrul organizaţiilor, este unul dintre fondatorii sociologiei americane industriale şi a doctrinei "relaţiilor umane". A gestionat mai multe proiecte de cercetare şi experimente, inclusiv experimental de la Hawthorne. El a fondat mişcarea "pentru dezvoltarea relaţiilor umane" şi este unul dintre fondatorii şcolii relaţiilor umane.

Elton Mayo s-a nascut pe data de 26 decembrie 1880 în Adelaide (Australia), şi a fost al doilea copil intr-o familie de colonişti respectabili. Era de aşteptat ca el va calca pe urmele bunicului său şi va alege să devină doctor. Dar el nu şi-a prezentat interesul la universitatea de medicina şi a fost trimis în Marea Britanie. Acolo, în Scoţia, el a continuat sa studieze medicina si psihopatologie. O mare influenţă în modelarea opiniilor sale au avut ideile lui Durkheim şi a lui Freud. Mayo, apoi sa întors în Australia pentru a lucra în Adelaide. Chiar şi atunci, el a publicat materiale cu privire asupra managementului, dar aceste idei in Australia au fost nepopulare. Mayo si-a reluat studiile la universitate şi s-a specializat în studiul de etică şi logică. În plus, a fost numit cel mai strălucit elev al filosofului Sir William Mitchell. Cariera academica a lui Elton Mayo din Australia a avut un mare succes. Între anii 1911-1921 Mayo a fost profesor de logică, psihologie şi etică, apoi profesor de filosofie şi psihologie la Universitatea din Queensland (Brisbane, Australia). A mers intr-o excursie în Marea Britanie, dar in urma unei clause contractual a rămas la un acord in SUA, unde a lucrat la mai multe proiecte. Atunci când universitatea sa a refuzat să-i ofere sprijin financiar, a rămas în Statele Unite ale Americii fără bani. Apoi, în termen de şase luni, a primit sprijin financiar din partea John D. Rockefeller, iar în 1923 a intrat la Şcoala de Finanţe şi Comerţ de la Universitatea din Pennsylvania. In 1926, Mayo a fost promovat pentru a asocial un profesor şi şef de departament de cercetare industrială la Universitatea Harvard. Contribuţia lui semnificativă in sociologia de gestionare şi sociologia industrial, Mayo s-a făcut celebru prin experimental Hawthorne la "Western Electric" din apropierea oraşului Chicago (1927-1932). Studierea impactului diverşilor factori ( condiţiile şi organizarea muncii, salariul, relaţiile interpersonale, stilul de conducere, etc,) pentru a creşte productivitatea muncii într-o organizatie ,Mayo a demonstrate un rol important al factorului uman şi de grup. O generalizare a datelor empirice l-au condus la crearea filosofiei sociale a managementului. In 1947 s-a mutat in Marea Britanie, unde a continuat munca s-a ştiinţifică. Elton Mayo a murit în Guildford (Marea Britanie) pe data de 1 septembrie 1949.

Experimentul Hawthorne

În noiembrie 1924, un grup de cercetători a început să efectueze un experment la fabrica Hawthorne, detinuta de compania "Western Electric" din Chicheri, Illinois. Scopul iniţial a acestui experiment a fost de a determina relaţia dintre condiţiile fizice de munca şi productivitate muncii. Acest experiment a fost o dezvoltare logică a teoriei de "management ştiinţific", care a dominat acea perioada.Cum se întâmplă adesea cu cele mai mari descoperiri, rezultatele nu au fost acelea ce erau de aşteptat.Oamenii de stiinta au descoperit accidental ceva mult mai important, care ulterior a condus la apariţia teoriei de "relaţii umane " în ştiinţă de management.

Sarcina iniţială a experimentului, ce s-a transformat mai târziu in patru etape, a fost de a determina efectul intensitatii de iluminare asupra productivitatii muncii. Muncitorii au fost împărţite în 2 grupe: de control şi experimental. Spre marea surprinderea a cercetatorilor, atunci când au marit intensitatea iluminarii asupra grupului experimental, productivitatea muncii a ambelor grupuri a crescut. Acelaşi lucru s-a întâmplat atunci când iluminarea a fost redusă.

Cercetatorii au concluzionat că iluminarea a avut o influneta foarte mica asupra productivităţii muncii. Ei au realizat că experimentul a eşuat din cauza unor factori ce nu se afla sub controlul acestora. S-a dovedit că ipoteza lor a fost corectă, dar cu totul din alte motive.

În cea de a doua etapă a experimentului, grupului de cecertatori s-a alaturat Elton Mayo care deja era un distins savant al Universitatii Harvard. A fost realizat un experiment de laborator unde au participat lucratori de sex feminin ce ansamblau releuri De aceasta data un grup mic de şase voluntari, a fost izolat de restul personalului şi au primit pentru munca prestata o plată cu inlesnire. Angajaţii de sex feminin au primit, de asemenea, mai multă libertate pentru convorbiri decât de obicei era permis la fabrica. Ca urmare, între ele a fost observata o relaţie mult mai strânsă. Primele rezultate au confirmat ipoteza originală. Când, de exemplu, au fost introduse pauze suplimentare, productivitatea muncii a crescut si astfel oamenii de stiinta au explicat un grad mai mic de oboseală a lucratorilor. Prin urmare, cercetatorii au continuat să facă modificări similare în programul de lucru, cum ar fi reducerea zilei de lucru şi a saptamanii de lucru, si astfel productivitatea muncii a continuat să crească , iar chiar daca oamenii de stiinta au revenit cu condiţiile iniţiale de lucru , productivitatea tot a ramas ridicata la un nivel inalt.

Conform teoriei de control al acelei perioade, acest lucru nu ar fi trebui să se întâmple. Dar s-a intimplat. Prin urmare, participantii au fost intervievati pentru a determina care au fost motivele acestui fenomen. Astfel oamenii de stiinta au descoperit ca un element uman are un impact mult mai mare asupra productivităţii muncii decât modificări tehnice sau fizice. Creşterea productivităţii muncii a lucratoarelor nu putea fi explicat prin modificările condiţiilor fizice de muncă, indiferent dacă munca lor a avut un caracter experimental sau nu. Cu toate acestea,acest lucru putea fi explicat prin formarea a ceea ce se numea grup social, şi relaţia specială cu liderul acestui grup.