Metode de stimulare a creativității angajaților

Brainstorming–ul a fost fondat in 1938 de prof Alex Osborn, Universitatea Buffalo (SUA), inspirat dintr-o metoda creativa utilizata cu 400 de ani in urma in India PRAI –BARSHANA (prai=inafara de noi; barshana=problema) - BRAIN=creier, STORM=furtuna.

Cuvantul descrie o metoda de dezbatere care, in sine, este foarte simpla si - de aceea - foarte utilizata in mod empiric in intreaga lume. In mod cu totul ciudat insa, in limba romana nu s-a gasit inca un cuvant echivalent pentru acest termen, utilizandu-se de fiecare data acest neologism, care trebuie mai mult explicat decat tradus. Insa nu orice dezbatere pe marginea unei idei poate fi ca lificata drept „brainstorming".

Ceea ce face din „brainstorming" o tehnica este setul de reguli care trebuie respectate cu rigurozitate si principiile pe care se bazeaza .

Osborn a intuit ca ceea ce-i împiedica pe oameni sa-si manifeste deschis parerile, opiniile sau ideile este teama acestora de a fi judecati sau evaluati. Responsabilitatea asumarii luarii unei decizii profesionale sau exprimarii publice a unui rationament - sau chiar a unei simple idei - este de cele mei mu lte ori inhibata de temerea individului de esec: in fata colectivului in care lucreaza, sau mai grav, in fata superiorului. Osborn a incercat sa creeze un spatiu in care oamenii sa nu se simta stingheriti, nesiguri sau inhibati, insuflandu-le increderea ca fiecare om este important, iar opiniile sau ideile lor sunt egale ca importanta si valoare. Astfel, regulile stabilite de el au transformat cadrul conventional si rigid in care se desfasurau sedintele pana atunci, intr-unul mai putin formal si totusi mult mai placut si mai eficient.

La mai bine de 50 de ani de la descoperirea acestei tehnici, s-a constatat ca respectarea riguroasa a acestor reguli in sedintele de brainstormig va avea ca efect garantat in obtinerea unei lungi liste de noi idei sau solutii, dintre care multe pot fi remarcabile sau pot constitui puncte de plecare pentru „gaselnite" ingenioase. O tehnica care transforma cantitatea in calitate. In plus, prin respectarea unor reguli simple, sunt anihilate inhibitiile si temerile partic ipantilor, iar asumarea responsabilitatii unei sugestii, idei sau solutii nu mai este perceputa ca un risc personal si profesional.

Cu toate ca tehnica este extrem de simpla, ea nu presupune un efect pozitiv garantat decat in masura in care este aplicata cu rigurozitate si responsabilitate. Cum spuneam la inceput, nu orice dezbatere a unui grup se poate numi brainstorming. Organizarea si cordonarea unei astfel de sedinte implica o cunoastere perfecta a temei care urmeaza a fi dezbatuta. Rezultatele sesiunii sunt direct influentate de subiectul concret pe care se vrea aplicata aceasta tehnica. Trebuie foarte clar stabilit ceea ce se doreste a fi cercetat, studiat, rezolvat si trasate foarte exact rezultatele care se doresc a fi obtinute.

Trebuie tinut cont apoi de amanuntele care pot influenta psihologic participantii, pentru ca anumite tehnici sau contexte pot fi mai potrivite unor tipuri de persoane decat altora, chiar daca brainstromingul este suficient de flexibil. A nu face deloc brainstorming este o decizie infinit mai buna decat a o face prost. Pentru ca este mult mai costisitoare recastigarea increderii oamenilor in aceasta tehnica si “re - educarea" lor in participarea la o alta sedinta.

Riscul esecului poate fi eliminat printr-o riguroasa si meticuloasa studiere a temei de cercetare si a organizarii sedintei in sine. Totusi, nu supraestimati eficienta primei sedinte . Oamenii au nevoie de timp sa sa obisnuiasca unii cu altii , sa invete sa se exprime liber, sa gaseasca motivatii pentru a se implica. O prezentare prealabila a temei si a modului de desfasurare a prime i sedinte, chiar distribuirea materialu lui poate fi de folos.

Beneficiile aduse de aceasta tehnica sunt deosebit de importante. Temele care se pot preta unei astfel de sedinte sunt inepuizabile; de la noi modalitati de a strange fonduri, gasirea unei noi oportunitati in merketing, dezvoltarea unui nou produs pe piata - care sa devina lider al grupei sale de produse, dublarea productivitatii, pana la reducerea birocratiei.

Este in interesul unui manager sa promoveze gandirea creativa si cooperarea in firma sa, convingandu-si subalternii de importanta problemei, de necesitatea rezolvarii ei, in mod si timp optim, precum si de importanta implicarii fiecarui participant la rezolvare . Nu numai ca va fi apreciat ca bun manager de catre superiori, dar va fi agreat si de subordonatii sai. Brainstormingul nu este necesar pentru obtinerea unor rezultate bune, ci pentru a obtine cele mai bune rezultate. Iar efectele benefice ale acestei tehnici nu se limiteaza strict la obtinerea rezultatului dorit, ci si prin efectele pe care le are asupra grupului de munca care participa la sedinte:

• optimizarea comunicarii verticale si orizontale in favoarea cresterii autoritatii managerului;

• castigarea increderii in superiori;

• cresterea gradului de responsabilizare al fiecarui membru al grupului;

• castigarea increderii de sine a fiecaru i part icipant prin part iciparea efectiva in procesul decizional;

• stimularea cooperarii membrilor grupului, ceea ce duce la cresterea eficientei lor;

• intarirea sentimentului de apartenenta la grup si cresterea coeziunii grupului;

• cresterea motivatiei personale in implica realuarii deciziilor;

• scaderea rezistentei la schimbare si acceptarea deciziilor impuse cu mai multa deschidere;

• escaladarea/ rezolvarea situatiilor conflictuale ale grupului / firmei.

Dupa cum se poate observa, aceasta tehnica este una de grup, si nu este favorabila ascensiunii personale, recunoasterii nominale a unui membru in colectivul respectiv. Este o modalitate de a stimula lucrul in echipa, iar ce i care se gandesc strict la cariera personala si la viteza urcusului ar putea reprezenta un element de dezechilibru in grup.

Tehnica electronica de brainstorming

Introducerea unui mediu informatizat introduce perspectiva unor grupuri electronice, iar tehnica electronica de brainstorming are urmatoarele avantaje:

• se elimina inhibitiile interactiunii „fata in fata”;

• participantii raman anonimi;

• lipsesc elementele de ritm ale vocii, de tonalitate, gesturile;

• informatiile sunt apreciate in mod obiectivat;

• dispar barierele de statut;

• se evita fenomenul de „chiul social ” sau „lene sociala”.

Metoda are si dezavantaje dintre care mentionam:-persoana se poate simti degrevata de responsabilitatea participarii;

• familiaritatea spatiului, spatiu personalizat pentru fiecare subiect, poate induce o izolare in ideea neimpartasirii unui spatiu comun, personalizat prin interactiunile