Consumatorul român versus cel european

contextul aderării la Uniunea Europeană este important de subliniat că este necesar să dezvoltăm o economie de piaţă care să ia în considerare atât mediul înconjurător cât şi consumatorii sau, de fapt, o economie de piaţă care ia în considerare factorul uman.

Caracteristica unei pieţe echilibrate este aceea că toţi participanţii au încredere în informaţiile date, în transferul banilor şi în circulaţia bunurilor şi serviciilor în drumul lor către consumatorul căruia sunt destinate. Nu există abuz al puterii pieţei. Nimeni nu profită de lipsa de cunoştinţe ale celuilalt. Este important, de asemenea, ca sistemul să fie eficient şi competitiv, astfel încât costurile legate de transferul plăţilor, al informaţiilor şi al bunurilor şi serviciilor să fie ţinute la un nivel scăzut. Cu toate că este general acceptat faptul că o economie de piaţă competitivă este eficientă din punctul de vedere al consumatorului, este clar că piaţa este mai mult decât un spaţiu în care se întâlnesc oferta şi cererea. Piaţa este, de asemenea, un spaţiu pentru exercitarea puterii.

Astfel, principalul obiectiv al politicii pentru protecţia consumatorilor este acela de a creşte puterea consumatorilor în cadrul pieţei produselor şi serviciilor, informarea şi educarea consumatorilor reprezentând, desigur, un instrument principal. O altă cale este aceea de a echilibra piaţa prin legislaţie şi alte instrumente legale.

De aceea, armonizarea cadrului naţional, legislativ şi instituţional, cu cele din statele membre din Uniunea Europeană au reprezentat priorităţi în politica de protecţie a consumatorilor din România.

Se poate sublinia că, de-a lungul anilor, s-a relevant faptul că implementarea politicii de protecţie a consumatorilor nu se poate face izolat de celelalte politici; politica de protecţie a consumatorilor este o politică în legătură cu multe alte domenii. Alături de ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor) acţionează diferite alte autorităţi responsabile din domeniile de interes ale consumatorilor privind piaţa produselor şi serviciilor care circulă în cadrul sistemului economic. Este necesară o convergenţă de interese cu privire la corectarea practicilor care sunt contrare practicilor loiale şi la creşterea transparenţei pieţei.

Consumatorii nu sunt interesaţi numai de calitatea produselor, inclusiv de securitate şi preţ, dar şi de cum sunt făcute produsele (impactul asupra mediului, bunăstarea animalelor, condiţiile de muncă). Consumatorii sunt interesaţi de întregul lanţ, de la producţie-la distribuţie-până la consumatorul final, inclusiv de ce se întâmplă cu produsul după folosire. Ei sunt interesaţi şi de probleme de sănătate, de transport public, de politici comerciale internaţionale…pentru a numi numai câteva domenii de interes.

În urma unor studii cu privire la tendinţele de consum din România a reieşit faptul că , consumatorul român este din ce în ce mai exigent, solicită produse şi servicii la standarde europene, dar la preţuri româneşti. În plus, preţul nu mai este singurul criteriu de decizie, consumatorul ţinând seama de calitatea produsului şi de marcă.

Ca urmare a expansiunii accelerate a tuturor formelor de comerţ modern, gradul de fidelitate al consumatorului român faţă de un anumit magazin este în scădere. De asemenea, ponderea mărcilor de pe segmentul mediu va scădea încet, consumatorii din România vor urma tendinţa de pe pieţele din UE şi se vor orienta din ce în ce mai mult înspre produsele de pe segmentul superior sau înspre mărcile proprii.

Tot în urma unor studii s-a observat un potenţial important al pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, amenajarea locuinţei şi servicii. Potivit acestor studii cu privire la rata de echipare cu bunuri de folosinţă îndelungată în 2007, 86% dintre români au radio, combină audio şi frigidere sau congelatoare. Un procent de 93% dintre români au aragaz, 67% au maşină de spălat, în vreme ce posesorii de autoturisme reprezintă doar 23% din totalul populaţiei.

Referitor la produsele ecologice, piaţa noastră este la nivelul celei din Germania de acum 20 de ani. Persoană educată, care vrea un nou stil de viaţă, civilizat, igienic, sănătos şi cât mai natural, acesta este profilul consumatorului de produse eco de pe la noi.

În România, consumul de produse ecologice reprezintă sub 1% din cel de alimente convenţionale, deşi creşte “frumuşel” an de an. Acest nivel este mic comparative cu cel din Germania şi Austria, de exemplu, unde comerţul cu mâncare organică a ajuns să reprezinte cam 20%.