De ce capitalismul de piață favorizează democrația

Democratia si capitalismul de piata sunt ca doua persoane unite intr-o casnicie furtunoasa, dezbinata de neintelegeri si care, totusi, suporta situatia deoarece nici unul dintre parteneri nu doreste sa se desparta unul de celalalt. Pentru a extinde comparatia in sfera vegetalului, am putea afirma ca aceste doua component traiesc intr-un fel de simbioza antagonistica.

Democratia poliarhica s-a mentinut numai in tarile cu o economie predominanta de piata si nu a rezistat niciodata intr-o tara cu o economie predominant dirijata.

Aceasta relatie stricta exista deoarece anumite trasaturi fundamentale ale economiei capitaliste de piata sunt prielnice pentru institutiile democratice.

Intr-o economie capitalista de piata, entitatile economice sunt fie indivizi, fie intreprinderi care sunt in proprietatea privata a unor indivizi sau a unor grupuri. Principalul scop al acestor entitati este castigul pecuniar sub forma salariului, a profitului, dobanzilor si rentei. Cei care conduc intreprinderile, conduc doar pe baza stimulentelor ce tin de propriul interes. Si deoarece piata furnizeaza proprietarilor, managerilor, lucratorilor si altor persoane majoritatea informatiilor esentiale, pot lua decizii fara sa fie dirijati de o putere centrala.

Piata serveste la coordonarea si controlul deciziilor entitatilor economice. Intr-un ssstem in care nenumaratele decizii economice se iau de catre numerosi participanti independenti dar concurenti, fiecare actionand conform unor interese proprii si indrumati prin informatiile furnizate de piata, se produc marfuri si servicii intr-un mod mult mai eficient decat in orice alternativa cunoscuta.

In absenta dezvoltarii economice, conflictele conduc la un rezultat de „suma-zero” in limbajul teoriei jocurilor.

Clasele de mijloc, dupa cum a subliniat pentru prima data Aristotel, sunt aliatii firesti ai institutiilor si idealurilor democratice.

Nu deficientele economiei planificate de la centru sunt cele mai nocive pentru democratie, ci consecintele ei in plan social si politic. O economie centralizata pune la dispozitia liderilor resursele intregii economii.

Cateva consideratii

In Taiwan si Correa de Sud,liderii autoritari, ale caror politici au ajutat la stimularea dezvoltarii unei economii de piata de success, a industriei orientate catre exporturi, la cresterea economica, si in general, la aparitia unei clase de mijloc educate, prin aceasta au rasadit neintentionat germenii distrugerii acestui sistem.

In secolul al XIX-lea institutiile democratice fundamentale, cu exceptia deptului de vot pentru fenei, au aparut in unele tari – Statele Unite, Canada, Noua Zeelanda, Australia – predominant agrare.

Economia era puternic descentralizata; liderii politici aveau acces limitat la resursele ei; si contribuia la formarea unei clase de mijloc considerabile, de fermieri liberi. Viziunea lui Thomas Jefferson asupra republicii presupunea ca temelia necesara democratiei era societatea agrara, formata din fermieri independent.

Daca forma capitalismului este de departe mai favorabila dezvoltarii institutiilor democratice decat orice alta economie dirijata existent pana in present, ea are totusi cateva urmari deosebit de nefavorabile.