Religia civilă - fundamentul religios al culturii americane

I. INTRODUCERE

„...americanii si-au considerat patria o tara protestanta, strainii au privit-o ca pe o tara protestanta, iar cartile, documentele cartografice si literatura o descriau ca pe o tara protestanta.”

Samuel Huntington afirma in articolul sau „The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order”(2006) ca religia este probabil elementul fundamental in definirea unei civilizatii , iar pentru Huntington civilizatia este cultura raspandita in cadrul unui popor. Cultura americana a fost intotdeauna privita ca fiind prin definitie una anglo-protestanta. Dupa cum spunea Tocqueville, „nu cred ca exista in lumea civilizata o tara unde oamenii sa se ocupe mai putin de filosofie decat Statele Unite” , dar totusi, in locul acestei filosofii unice a poporului exista totusi ceva care ii uneste si care ii defineste ca si cultura : religia.

Valorile protestantismului au influentat celelalte confesiuni existente in America si au modelat felul in care oamenii priveau morala, economia, guvernamantul si activitatile politice, sfera publica, intr-un singur cuvant – viata. In acest stat protestantismul a creat si a unit societatea, spre diferenta fata de ceea ce s-a intamplat pe continentul european unde societatile au fost cele care au acceptat sau respins aceasta religie disidenta. Phillip Schaff spunea ca in America „orice lucru a avut un inceput protestant” .

II. ALEXIS DE TOCQUEVILLE

„Religia este cea care a dat nastere societatilor anglo-americane : e un lucru pe care nu trebuie sa-l uitam niciodata; in Statele Unite, religia se amesteca deci cu toate obiceiurile nationale si cu toate sentimentele carora le da nasterepatria; fapt care ii da o forta deosebita” .

Tocqueville are o viziune despre America, una dintre primele din secolul XIX. El vorbeste de mentalitati : credintele, felul de a actiona al oamenilor are legatura cu credinta lor si cu felul lor de a gandi; moravurile unei societati sunt coerente cu institutiile acesteia.

In capitolul doi al partii a doua din volumul II – „Despre individualism in tarile democratice” – , Tocqueville spune ca baza egalitatii oamenilor este libertatea; individul este liber sa aiba preferintele lui, e liber sa isi aleaga modul de a trai. Individualismul este strans legat de democratie deoarece democratie va ajunge sa egalizeze conditiile.

Americanii nu au o inclinatie deosebita spre filosofie, dar toti locuitorii tarii se ghideaza dupa aceeasi morala. Religia este separata de stat dar acest fapt nu inseamna ca a fost uitat, dimpotriva, este „o religie in care crezi fara a o discuta” . In capitolul „Despre sursa principala a credintelor la popoarele democratice”, Tocqueville afirma ca oamenii au nevoie sa creada intr-o autoritate religioasa si morala, au nevoie sa creada in concepte si sa nu se intrebe ei insisi daca sunt adevarate sau nu pentru a avea libertatea de a isi trai viata. Egalitatea intre oameni ii face sa nu mai fie atat de creduli fata de un om sau o clasa, cum se intampla cand exista diferenta intre oamenii ignoranti si cativa luminati care le dictau ce sa creada. Acum cea care hotaraste este opinia publica . In statele democratice opinia publica are o putere superioara, „insasi religia exista mai putin ca doctrina relevanta si mai mult ca opinie comuna” . Dar aceasta egalitate da nastere la individualism, omul nu mai este preocupat decat de soarta sa si de indeplinirea propriilor dorinte. Dar Tocqueville face distinctia intre egoism, care este un lucru negativ, si individualism, care este perfect normal.