Fondurile de Pensii Nestatale în Moldova

Ce rol are în sistemul de pensii o firmă privată? De ce se va ocupa de gestionarea fondului de pensii o firmă privată? Răspunsul la aceste întrebări este dat de convingerea, verificată de practică, conform căreia inițiativa privată este un gestionar mai bun decât administrația statului. Cu alte cuvinte, banii gestionați de un administrator privat vor fi investiți, vor produce profit şi vor genera pensii mai mari.

Pensiile mici au constituit mereu una din cele mai stringente probleme ale Republicii Moldova, care se acutizează pe fonul modificărilor nefavorabile în situația demografică și a politicii ineficiente de protecție socială. Procesul de îmbătrânire a populației, exodul masiv al forței de muncă economic active și sporul natural negativ pe parcursul ultimilor ani au contribuit la sporirea presiunilor asupra fondului public de pensii.

O problemă majoră a Republicii Moldova este plecarea cetăţenilor noştri în alte ţări unde aceştia lucrează la negru. În acelaşi timp aceste personae sunt lipsite de dreptul la o pensie in Moldova, deoarece nu plătesc contribuţiile asigurării sociale. Analizînd remitenţele moldovenilor de peste hotare, conform datelor BNM, în ianuarie-august 2011, acestea au atins suma de 920,75 mil. dolari, o parte din care ei, după părerea noastră, ar putea să o transfere la fonduri private de pensii, care la noi din păcate încă nu funcţionează. Respectiv cînd a fost lansat primul fond de pensii private anume gasterbaiterii au fost primii care s-au interesat de acest lucru. Asta dindu-le posibilitatea ca după ce se intorc in tara sa le fie asigurat un trai decent. Acesta şi multi alti factori, creaînd un potenţial pentru existenţa şi funcţionarea eficientă a fondurilor private de pensii la noi în ţară.

În prezent, în Republica Moldova două persoane angajate plătesc pensia unui pensionar, în timp ce la începutul anilor '90 la un pensionar reveneau şase angajaţi; ca urmare pentru a asigura un trai decent persoanelor în etate se evidenţiază o necesitate stringentă de implementare a unui sistem multipilon de pensii.

Principalele 3 bariere care împiedică dezvoltarea sistemului de pensii private în R. Moldova sunt:

1. Nivelul scăzut al încrederii populației față de fondurile private de pensii. Experiențele negative prin care a trecut majoritatea populației la începutul anilor ’90, precum și lipsa de familiarizare a populației privind activitatea fondurilor private de pensii, determină reticența oamenilor față de contribuirea la astfel de fonduri.

2. Piața de capital subdezvoltată. Factorul respectiv subminează conceptul de capitalizare caracteristic fondurilor private de pensii. Prin urmare, insuficiența de instrumente financiare care ar servi drept obiecte a investițiilor pentru activele fondurilor, ar duce la diminuarea rentabilității activității investiționale a fondurilor în rezultatul demarării activității pilonilor II și III.

3. Cadrul regulator nefuncțional => în 1999 a fost adoptată Legea privind fondurile nestatale de pensii, care permitea, teoretic, deschiderea de fonduri de pensii administrate privat. Nu a fost elaborat, însă, setul de acte normative care să permită punerea în practică a legii.

Recomandări la Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii:

1. Pentru Asigurarea funcționalității normale a fondurilor nestatale de pensii prin acoperirea tuturor costurilor de administrare

= > este nevoie de modificarea cotelor privind cheltuielile administrative maxim admise ale fondurilor nestatale de pensii. Luând în considerație estimările efectuate de Asociația de Actuariat din Moldova, precum și experiența internațională cu privire la ratele de taxare aplicate de către fonduri, este necesară modificarea art. 3, al. (3) care prevede că cheltuielilor administrative, să nu depăşească 10% din venitul investitional, căci acestea nu acoperă cheltuielile fondului ci sunt suficiente cel mult pentru recuperarea numai a 15%-20% din cheltuielile efective ale administratorului (practica internaţionala Anexa 1).

Rezultă că aceste cheltuieli trebuie acoperite din depunerile fondatorilor. Însă s-a constata că recuperarea investiţiei fondatorului în astfel de condiţii are loc peste aprox. 9-10 ani. În aceste condiţii, iniţiativele investitorilor sunt extrem de reduse si reforma efectivă a pensiilor ar putea fi întârziată pentru încă mulţi ani.

2. Pentru sporirea motivației din partea companiilor de a apela la programele de acumulare de pensii private și, in același timp, dezvoltarea pilonului III

= > este nevoie de atribuirea dreptului de proprietate a angajatului asupra contribuțiilor defalcate de angajator în folosul său către un fond nestatal de pensii. Din motiv că una din principalele categorii de personae țintite de programele de pensii private facultative, mai ales la etapa inițială de activitate, sunt angajatorii care doresc să completeze pachetul social oferit angajaților, este necesar de a-i asigura prin lege o certitudine cu privire la activele investite. Astfel, pe baza experienței țărilor occidentale este important ca în lege să se specifice faptul că angajatul va obține dreptul de proprietate asupra contribuțiilor defalcate în folosul său de angajator după o perioadă de aproximativ 5 ani de activitate în cadrul întreprinderii.