Metoda just in time

Abstract

Just in time (JIT) is a production strategy that strives to improve a business' return on investment by reducing in-process inventory and associated carrying costs. Just in time is a type of operations management approach which originated in Japan in the 1950s. It was adopted by Toyota and other Japanese manufacturing firms, with excellent results.

Just in time (JIT) represents a series of administrative quantitative and qualitative techniques, as well as an important solution of strategic and operational management. This concept can also represent a philosophy, because the management focuses its efforts on the simplification of the activity and the elimination of the losses, where it is possible in the company.

The concept just in time is based on the following principles:the whole ensemble of activities which does not give value to a certain product or service will be eliminated; the achievement and the mentioning of some raised quality levels in all the stages of the company’s activities; the improvement of the activities’ performance and the maximum employment of the information for the management.

The JIT objective is to produce, not only relying on the anticipations, but also depending on the real market demand. Any exception to this rule can’t entail but waste, the emergence of the stocks and unsatisfied demands.

The production on order only involves as well the interdiction of producing without order. In the JIT operation environment, two main rules must b respected:the first involves the elimination of what is not represented by the rise of the added value of the products;the second rule: we must not believe that the cost reduction can be achieved relying only on reckonings. Actually, the progress, the processes quality is obtained even on the field, in the confrontation with the production reality and in cooperation with those who permanently live it.

I. INTRODUCERE

Just in Time (JIT) sau „exact la momentul potrivit” este o filozofie organizationala ce se fundamenteaza pe ideea ca activitatea de productie trebuie calculata si proiectata cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la minim. Asa cum se observa este o orientare mai degraba spre proces si se aplica in primul rand la firmele de productie!

Metoda Just in Time este o inovaţie şi trăsăturile de bază au fost elaborate şi perfecţionate de Toyota . Dar producţia Just in Time poate fi folosită oriunde.

Producţia Just in Time înseamnă producţia şi cumpărarea în cantităţi foarte mici doar pentru timpul de utilizare. Este un simplu mod de operaţiuni care în mod direct micşorează inventarul şi reduce necesitatea de depozitare şi de terminale de computer pentru controlul inventarului, la fel ca şi personalul implicat în acţiunile date.

Absenţa stocărilor excesive creează o imperativă de executare a lucrului fără erori, deoarece nu există o rezervă de extradetalii pentru a putea continua producţia atunci când încep să apară probleme. Cauzele erorilor sunt eliminate complet pentru a nu se repeta în viitor.

Transformarea Just in Time începe cu eliminarea materialelor în stoc staţionare în cadrul procesului de producţie. Sunt procurate mai puţine materiale, detaliile şi produsele fiind făcute în cantităţi mici, seriile mari de producţie micşorându-se. Rezultatul imediat este întreruperea lucrului. De fapt un şir de întreruperi.

Producţia stopează din cauza că procesele de aprovizionare se blochează sau sunt prea multe defecte, şi nu există absolut nici o rezervă pentru continuarea lucrului. Aceasta duce la ridicarea alarmei pentru întreaga întreprindere, ca urmare a căreia toţi analiştii şi inginerii sunt nevoiţi să-şi părăsească birourile şi să încerce să relanseze producţia.

Când primul şir de probleme e soluţionat, stocul de materiale şi inventar e redus şi mai tare, cauzând un nou şir de probleme. Fiecare şir de probleme şi soluţii la problemele date duce la sporirea productivităţii şi calităţii. Cel mai mare obstacol pentru trecerea la modul de gândire Just in Time este acelaşi ca şi pentru orice schimbare majoră în sistemul de management, adică reorientarea gândirii umane.

Producţia Just in Time nu este la fel numită în toate întreprinderile, spre exemplu IBM utilizează termenul producţia în flux continuu, Hewlett-Packard utilizează termenii producţie fără stocuri şi sistemul de producţie repetitiv, GE – management la vedere, Motorola – producţie în ciclu scurt, câteva firme Japoneze pur şi simplu – Sistemul Toyota, alte companii încep să utilizeze termenul competiţia bazată pe timp (CBT) .

În perioada actuală o pondere foarte mare în succesul unei întreprinderi este desigur reacţia ei la cerinţele consumatorilor şi furnizarea bunurilor şi serviciilor într-un timp minim. Majoritatea marilor firme ca GE, HP, Motorola, Gruman, Honda, Toyota, Sony şi Canon utilizează Just in Time ca un instrument de sporire a reacţiei de răspuns de pe piaţă.

În producţia Just in Time reducerea drastică a timpului scurs de la comandă până la ciclul de livrare a schimbat obiectivul de utilizare la capacitatea de 100% din producţia tradiţională.

Succesul unei abordari de tip Just in Time este insa conditionat nu numai de matematica unei eficiente stricte a procesului de productie, de mijloace de productie usor adaptabile unei cereri diverse, arta in echilibrul cerere-oferta dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai ales pentru materia prima de stricta necesitate. Este obligatoriu ca furnizorii sa livreze produsele exact atunci cand este nevoie de ele – spre deosebire de perspectiva firmelor occidentale care considera furnizorii ca fiind adversari ce trebuie invinsi pe terenul negocierilor.

Marele neajuns al abordarii Just in Time il constituie faptul ca in situatiile de exceptie in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, acest tip de organizatii nu o pot satisface.

Organizatiile cu astfel de principii, interesate cu precadere de potrivirea in timp a proceselor, formeaza oameni foarte analitici, disciplinati, rigurosi si cu un acut spirit de economie, angajament si seriozitate . Totusi chiar daca procesele de productie sunt inalt flexibilizate astfel incat sa faca fata variatiilor de cerere, nu este necesar ca si oamenii sa aiba dezvoltata aceasta calitate de a fi flexibili si inovativi.