Implementarea unui Sistem JIT Ursus

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5287
Mărime: 160.39KB (arhivat)
Publicat de: Romina Popovici
Puncte necesare: 6

Cuprins

  1. Partea I: Prezentarea firmei S.C URSUS S.A 3
  2. 1.1. Istoricul şi profilul S.C. URSUS S.A. 4
  3. 1.2. Indici de calitate 7
  4. 1.3. .Imbutelierea berii 7
  5. 1.4. Sortimente de bere produse de-a lungul anilor 8
  6. 1.5. Structura organizatorică a S.C. URSUS S.A 9
  7. Partea II: Analiza SWOT 10
  8. 2.1.Puncte tari 10
  9. 2.2. Puncte slabe 11
  10. 2.3. Oportunităţi 11
  11. 2.4. Ameninţări 11
  12. 2.5. Procesul de fabricatie 12
  13. Partea III: Identificarea sistemului 13
  14. Partea IV: Argumentarea soluţiei alese 15
  15. Bibliografie 17

Extras din proiect

Partea I: Prezentarea firmei S.C URSUS S.A

Fabrica de bere URSUS este pusă în funcţiune la începutul lunii aprilie 1970, mai întâi cu sectorul fabricare bere, iar în următoarele luni şi cu sectoarele îmbuteliere la sticlă, butoi şi fabrica de malţ. Este amplasată în zona industrială de vest a oraşului Cluj, la mică distanţă de gară şi la aproximativ 8 km. de centrul oraşului. Ea se învecinează cu: Elpreco Cluj şi Baza de Aprovizionare.

Proiectul noului obiectiv a fost întocmit şi avizat de către specialişti din Centrala Berii în 1968, iar construcţia lui a început în primăvara anului 1969.

La sfârşitul lunii august 1970 este pus în funcţiune ultimul sector al Întreprinderii de Bere Ursus şi anume Fabrica de Malţ, cu o capacitate anuală de 11.000 tone. Până la această data, sectorul fabricare bere a lucrat începând din 6 aprilie 1970 cu malţ indigen de la alte unităţi din ţara şi cu malţ de import din Germania, Cehoslovacia, Belgia şi Franţa .

Unitatea este structurată pe trei mari sectoare de producţie şi anume:

- fabricare bere cu secţiile: fierbere, fermentare I şi captare CO2, fermentare II, filtrare şi liniştire bere;

- îmbuteliere bere la sticle şi butoaie;

- fabrica de malţ.

Pe lângă aceste unităţi de producţie, fabrica mai dispunea iniţial de:

- ateliere de întreţinere şi reparaţii: mecanic, electric, AMC;

- centrală pentru producerea şi distribuirea aerului şi a agentului de răcire;

- punctul de primire şi distribuire a agentului termic de la uzina Prefabricate din Cluj

Cifra de afaceri a producătorului de bere Ursus Breweries a crescut cu 27% în anul financiar încheiat la 31 martie 2009, faţă de anul financiar anterior, pe fondul avansului volumelor vândute cu 18% şi al majorării preţurilor. Compania a înregistrat în anul financiar încheiat în martie 2009 o creştere a volumelor de bere vândute de 18%, la aproape 6 milioane de hectolitri. Cele mai mari vânzări, de circa 3 milioane de hectolitri, au fost obţinute de marca Timişoreana, care deţine o cotă de 15% din piaţa românească a berii.

Totodată, venitul obţinut de companie pe hectolitrul de bere vândut s-a majorat cu 8%, ca urmare a creşterii preţurilor.

Ursus: „Piaţa berii a scăzut cu 4-5% în primele trei luni din 2009”

„Îmbunătăţirea performanţelor se datorează unui puternic portofoliu de mărci ce acoperă toate segmentele de preţ, precum şi creşterii disponibilităţii ambalajelor de tip PET şi doză. La acest rezultat au contribuit şi o mai bună distribuţie şi mercantizare în segmentul de retail”, se arată într-un comunicat al Ursus Breweries.

Prodcătorul de bere Ursus Breweries a anunţat că închide fabrica de bere de la Cluj Napoca, după care şi-a luat numele şi compania, ca urmare a scăderii consumului şi a costurilor mari de operare ale acestei unităţi de producţie.

Ursus a mai închis anul trecut fabrica de bere de la Azuga, la câteva luni după ce a cumpărat-o, transferând producţia la celelalte unităţi de producţie ale companiei. La fel se va întâmpla şi cu marca Ursus, care va fi produsă în continuare la fabricile de la Braşov, Buzău şi Timişoara.

Compania Ursus Breweries, parte a grupului SABMiller cu acţionariat american şi sud-african, a înregistrat în primul semestru al anului fiscal curent (aprilie – septembrie 2010) o scădere a vânzărilor de bere cu 11%, la 3,1 milioane de hectolitri.

Potrivit vicepreşedintelui pe marketing al Ursus Breweries, Grant McKenzie, piaţa berii din România a scăzut cu circa 25% în ultimele 18 luni, iar vânzări de bere similare cu cele obţinute în perioada 2007-2008 nu mai sunt aşteptate ani buni de acum încolo.

1.1. Istoricul şi profilul S.C. URSUS S.A.

Istoria este cea care autentifică valorile. Iar istoria celei mai bune beri a românilor reprezintă mai mult decât o simplă tradiţie. Este în primul rând o experienţă acumulată, în decursul anilor, o continuă perfecţionare dusă mai departe de pasiunea oamenilor.

Istoria celor peste 125 de ani a făcut din Ursus un brand puternic, a desăvârşit un gust unic, perfect echilibrat şi a dat calitatea recunoscută a celei mai bune beri româneşti.

Istoria Ursus, "Regele Berii în România": o valoare clădită în timp.

Începuturile berii Ursus se înregistrează în 1878. La această dată, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul ursului.

Preview document

Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 1
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 2
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 3
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 4
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 5
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 6
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 7
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 8
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 9
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 10
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 11
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 12
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 13
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 14
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 15
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 16
Implementarea unui Sistem JIT Ursus - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Implementarea unui Sistem JIT Ursus.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Ai nevoie de altceva?